O comparaţie între programul lui George Simion şi programul Kamalei Harris; ce dorea AUR la început şi ce vrea acum - diferenţe şi adaptări

După ce vicepreşedintele american Kamala Harris a prezentat, la finalul săptămânii trecute, programul său economic din postura de candidat pentru funcţia de preşedinte al SUA, ne întrebăm dacă ceea ce este denumit Planul Simion mai pare o utopie - aşa cum afirmă analiştii economici şi politici din ţara noastră - sau este un plan realizabil. Cât timp vicepreşedintele american doreşte acordarea unei prime de 25.000 de dolari pentru achiziţionarea/închirierea unei locuinţe de către cetăţeni, construirea a trei milioane de locuinţe în timpul celor patru ani ai mandatului prezidenţial (spre deosebire de Joe Biden care promitea două milioane de locuinţe) şi interzicerea marilor companii imobiliare de a achiziţiona complexuri de locuinţe în scopul închirierii ulterioare a spaţiilor respective, programul lui George Simion privind dobânda zero la creditele imobiliare şi plafonarea preţurilor de construire şi achiziţie a locuinţelor rezidenţiale pare unul soft spre deosebire de cel propus de Kamala Harris.

Prin prisma analizării celor două programe, am identificat principalele domenii de interes şi similitudinile dintre măsurile propuse:

1. Politici pentru Locuinţe

✓ Planul Kamala Harris:

- Obiective: Acordarea unei prime de 25.000 de dolari pentru achiziţionarea sau închirierea unei locuinţe.

- Construcţii: Promite construirea a 3 milioane de locuinţe în patru ani, cu interzicerea achiziţionării de complexuri de locuinţe de către mari companii imobiliare în scopul închirierii.

- Măsuri de sprijin: Stimulente fiscale pentru constructori, finanţare de la autorităţile locale, şi reducerea birocraţiei.

✓ Planul George Simion:

- Obiective: Dobândă zero la creditele imobiliare şi plafonarea preţurilor pentru construirea şi achiziţionarea locuinţelor rezidenţiale.

- Măsuri de sprijin: Accent pe sprijinirea tinerilor şi a familiilor pentru achiziţionarea de locuinţe, însă măsurile par mai "soft" comparativ cu cele ale lui Harris.

2. Politici Economice şi Alimentare

✓ Planul Kamala Harris:

- Preţuri: Reducerea preţurilor la produsele agro-alimentare.

- Reglementări: Interzicerea fuziunilor între marile companii alimentare pentru a preveni monopolurile şi a susţine concurenţa.

- Sprijin pentru IMM-uri: Sprijinirea magazinelor alimentare mici, a procesatorilor de carne şi a fermierilor.

✓ Planul George Simion:

- Preţuri: Promovarea produselor agro-alimentare sub brandul "Făcut în România" şi sprijinirea vizibilităţii acestora în supermarketuri.

- Sprijin pentru IMM-uri: Deschiderea de magazine aprovizionate de cooperative agricole formate din mici fermieri.

3. Politici Fiscale

✓ Planul Kamala Harris:

- Taxe: Reducerea taxelor pentru cetăţenii obişnuiţi şi pentru familiile din clasa de mijloc.

- Neimpozitarea bacşişului: Harris propune neimpozitarea bacşişului pentru lucrătorii din servicii, deşi această măsură ar putea creşte deficitul bugetar american.

✓ Planul George Simion:

- Taxe: Reducerea drastică a taxelor şi contribuţiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale şi sănătate până la un nivel maxim cumulat de 25% pentru primii 5.000 lei din salariul brut.

- Bacşişuri: Nu se menţionează explicit o politică privind bacşişul, însă planul fiscal general include reduceri substanţiale ale impozitelor.

4. Politici de Sănătate

✓ Planul Kamala Harris:

- Medicamente: Reducerea costurilor pentru medicamente eliberate pe bază de reţetă şi plafonarea preţului insulinei. Propune alocarea anuală de 2.000 de dolari pentru medicamente necesare pentru fiecare cetăţean.

✓ Planul George Simion:

- Acces egal la sănătate: Propune şanse egale la sănătate şi tratament pentru toţi cetăţenii, indiferent de starea financiară, cu un accent pe accesibilitate la servicii de sănătate în toate regiunile ţării.

5. Politici pentru Familie

✓ Planul Kamala Harris:

- Credit fiscal pentru copii: Restabilirea creditului fiscal extins pentru copii, de 3600 dolari per copil, şi un credit fiscal suplimentar în primul an de 6000 dolari pentru familiile cu nou-născuţi.

✓ Planul George Simion:

- Împrumuturi subvenţionate: Acordarea de împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi garanţii de stat pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii pentru achiziţionarea de locuinţe şi scutirea de impozit pentru anumite proprietăţi.

Potrivit celor de mai sus, programul prezentat de Kamala Harris se axează pe măsuri ambiţioase, cu un accent pe sprijin financiar direct şi reglementări stricte pentru a preveni monopolurile şi pentru a sprijini clasa de mijloc şi industriile esenţiale. Totuşi, costurile implicate ar putea adânci deficitul bugetar american, pe următorii 10 ani cu 1,7-2 trilioane de dolari, potrivit Comitetului Federal pentru responsabilitate bugetară.

Planul George Simion, deşi similar în intenţii în unele domenii, precum sprijinirea IMM-urilor şi promovarea produselor locale, este perceput ca fiind mai conservator, mai ales din perspectiva intervenţiilor directe ale statului în economie.

Prin prisma similarităţilor de mai sus se iveşte întrebarea: Planul Simion este un program copiat de la americani sau programul Kamalei Harris este unul populist - aşa cum susţin experţii americani - şi astfel se apropie mult de ceea ce propune liderul AUR? Sau planurile prezentate de cei doi se înscriu într-un trend al globalismului actual, cu politici care să mulţumească masele, indiferent de impactul negativ asupra economiei naţionale şi bugetului de stat?

• AUR se repoziţionează în campania prezidenţială a lui Simion

Dacă în privinţa vicepreşedintelui american Kamala Harris, programul propus pentru cetăţenii SUA reprezintă o ajustare pozitivă a planului iniţial al preşedintelui Joe Biden, în cazul Planului Simion vorbim despre o adaptare a AUR la noile cerinţe sau promisiuni făcute preşedintele formaţiunii politice.

Astfel, în programul politic adoptat de AUR la Congresul din 2022, la capitolele industrie şi energie se stabilea: "AUR va susţine reindustrializarea Românei şi absorbţia forţei de muncă naţionale. Vom încuraja fluxurile economice apte să genereze efecte de relaţie interne (naţionale) în alte industrii sau servicii, în educaţie, cultură etc.. Nu considerăm fezabil proiectul unei autosuficienţe industriale, însă vom urmări specializarea României pe produse de mare intensitate tehnologică, în colaborare cu parteneri externi, aşa încât productivitatea să fie cât mai aproape de potenţialul real al ţării. Vom lucra îndeaproape cu Academia Română pentru stabilirea concretă a politicilor sectoriale. (...) AUR va reglementa preţul energiei şi al resurselor energetice, până când vom avea o piaţă matură de producători independenţi, pentru că s-a demonstrat că creşterile masive de preţuri nu ţin atât de economia de piaţă cât mai degrabă sunt aspecte ale unei economii de pradă. Centralele pe surse fosile de energie vor fi retehnologizate şi repornite, prin parteneriate strategice, iar energia nucleară va fi dezvoltată prin finalizarea Centralei de la Cernavodă şi prin proiecte noi, în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite. Vom dezvolta programe de susţinere a autonomiei energetice la nivelul gospodăriei, în special în mediul rural. Energia considerată «verde» va fi susţinută ţinând seama de calculul cost-beneficiu pentru economia naţională, ca de altfel orice altă activitate economică".

Numai că prevederile de mai sus au fost acum nuanţate sau adaptate, aşa cum reiese din prezentarea săptămâna trecută a Planului Simion privind reindustrializarea României. George Simion a vorbit despre necesitatea ca marile companii din domeniul energiei să revină în patrimoniul statului român, chiar dacă, acest lucru va duce la plata unor despăgubiri de miliarde de euro în urma proceselor de arbitraj internaţional la care va fi supusă ţara noastră.

George Simion a spus: "Consider reindustrializarea României o problemă de securitate naţională şi de aceea punem pe masă Planul Simion, care prevede, ca prioritate strategică, recuperarea companiilor naţionale şi resurselor naturale şi, din punctul nostru de vedere, pentru viitorul economiei româneşti este important să investim în petrochimie, în siderurgie şi în industria alimentară. (...) Avem nevoie de petrochimie, de metalurgie şi avem nevoie de industrie alimentară. Avem nevoie de petrochimie pentru că bitumul îl importăm din Ungaria şi din Austria. Avem nevoie de petrochimie, astfel încât construcţia de drumuri, de autostrăzi, să se facă cu materiale româneşti. Avem nevoie de oţel beton, care nu se mai produce în momentul ăsta în România şi se poate produce în cantităţi suficiente la Târgovişte. Avem nevoie de exploatarea tuturor materiilor prime care se regăsesc în România, şi se regăsesc din belşug. Dau exemplu cuprului, avem cupru şi în Apuseni, şi la Moldova Nouă şi în alte zone din ţară. (...) Avem grafit pentru toată Europa în Gorj. Cheia acestor exploatări, de la gazele naturale de la Caragele şi Marea Neagră, până la cupru, grafit şi sare, pentru că am auzit discuţii despre falimentarea Salrom, cheia este ca statul român să deţină pachetul majoritar. (...) Nu putem realiza industrie petrochimică dacă un alt stat (n.red. - Austria) îşi realizează planurile strategice pe seama românilor şi a resurselor naturale deţinute de România. Nicio moleculă de gaz nu trebuie să părăsească România. Dacă vrem agricultură performantă avem nevoie de îngrăşăminte. Sunt mai scumpe azi când nu mai sunt produse în România, de combinate, când locuri de muncă la Zimnicea, de exemplu, sau Slobozia nu mai sunt asigurate românilor".

Mai mult, săptămâna trecută liderul AUR a vorbit chiar despre redeschiderea unor mine de cărbune şi a unor capacităţi de producţie a energiei pe bază de cărbune, pentru a reduce importurile de energie la preţuri mari, speculative. Arătăm că în programul AUR, se afirma că formaţiunea politică va susţine doar "construcţia de noi hidrocentrale şi de noi centrale electrice pe gaz de minimum 2000 Megawaţi", că va urmări "finalizarea lucrărilor de construcţie şi punerea în funcţiune a tuturor reactoarelor planificate ale Centralei nucleare de la Cernavodă, cu utilizarea materialului nuclear românesc, dar şi posibilitatea de a construi facilităţi noi pe râurile Siret, Mureş şi Someş", ba chiar că "va sprijini obţinerea energiei prin tehnologii novatoare pe bază de hidrogen".

• Sprijinirea corporaţiilor care aduc plusvaloare pentru români - un nou deziderat AUR

Diferenţe apar şi între ce propunea AUR în programul aprobat în urmă cu doi ani şi ce propune acum Planul Simion privind capitalul românesc şi sistemul bancar.

Astfel, în programul AUR se arată: "Vom susţine capitalul românesc pentru a-şi creşte şi recupera ponderea în PIB (pondere aflată actualmente sub 45%) şi să se extindă în afara ţării. AUR consideră de interes strategic creşterea numărului de proprietari de afaceri, a capitalului autohton şi întărirea spiritului antreprenorial. În ceea ce priveşte capitalul străin, vom promova în special investiţiile directe, în bunuri de capital, infrastructură şi mai cu seamă în industriile şi serviciile cu conţinut tehnologic ridicat. Capitalul speculativ va fi tolerat atât timp cât serveşte interesele româneşti de refinanţare. Vom acorda importanţă companiilor de stat, acestea având rol strategic în planul securităţii naţionale, şi le vom reorganiza după principiul ierarhiei competenţelor, prin depolitizare şi reprofesionalizare, iar apoi le vom recapitaliza pentru a-şi putea îndeplini rolul lor în ţară şi în afara ţării. (...) România are în prezent cea mai scăzută rată de intermediere bancară din Europa, de 26,8% faţă de o medie europeană de 85%, deşi profitul băncilor din România, în majoritate covârşitoare având capital străin, are o profitabilitate dublă (10,87%) faţă de media europeană (5,8%). Aceasta înseamnă că economia naţională, în special capitalul românesc, nu are acces satisfăcător la finanţare. AUR va lansa şi pune în aplicare reforma sistemului bancar, astfel încât întreprinzătorii mici şi mijlocii să fie susţinuţi, iar asupra creditelor persoanelor fizice să nu existe dobânzi mai mari, prin speculaţii ale pieţei locale, decât cele din statele occidentale care pentru noi sunt reper de referinţă (creditele pentru case etc.). Sistemul bancar trebuie corelat cu ciclul producţiei economice, fără de care finanţarea devine un factor de risc, nu de ajutor".

Acum George Simion afirmă că AUR va fi partener de afaceri şi pentru antreprenori, dar şi "pentru marile corporaţii care vor să fie cinstite şi să aducă plus valoare şi să aducă bogăţie şi pentru români", fără a menţiona în ce constră acea plus valoare.

Mai mult, potrivit Planului Simion companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de 2%, în timp ce companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro vor plăti un impozit pe profit de 16%. Impozitarea cu 2% a cifrei de afaceri a companiilor cu o cifră de afaceri de sub 5 milioane euro va avea impact negativ asupra companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră.

Trecând peste faptul că sprijinul acordat în primul rând antreprenorilor români şi companiilor de stat, în dauna companiilor din ţara noastră care au capital străin total, majoritar sau minoritar, ar fi considerat de Comisia European drept ajutor de stat acordat nelegal, nu putem să nu observăm că Planul Simion prevede şi o plafonare a dobânzilor bancare, după modelul plafonării dobânzilor la IFN-uri, plafonare ce ar veni într-un moment în care sistemul bancar deja a fost afectat de impozitul de 2% pe cifra de afaceri pe care trebuie să îl achite până în anul 2026, când va fi redus la 1% din cifra de afaceri.

Mai menţionăm că în Planul Simion se menţiona iniţial că vor fi acordate împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi garanţii de stat familiilor cu trei sau mai mult de trei copii pentru achiziţionarea de locuinţe, pentru ca ulterior această măsură să fie extinsă pentru toţi cetăţenii.