India a intrat din această săptămână în rândul statelor care contează în ceea ce priveşte lansarea de sateliţi. O rachetă indiană a plasat mai mulţi sateliţi naţionali şi internaţionali pe trei orbite diferite în cadrul unui singure misiuni, o premieră pentru acest stat şi o variantă având costuri reduse ce i-ar putea consolida reputaţia de pionierat în materie de opţiuni accesibile în domeniul spaţial.
Lansarea unui satelit naţional pentru colectarea de informaţii şi a altor 28 de sateliţi internaţionali vine la mai puţin de o săptămână după ce India a utilizat o rachetă antisatelit pentru a doborî unul dintre sateliţii săi, demonstrând astfel o capacitate deţinută anterior doar de China, Rusia şi Statele Unite, informează Agerpres. Organizaţia Indiană pentru Cercetare Spaţială (ISRO) a anunţat că 24 de sateliţi din Statele Unite, doi din Lituania şi câte unul din Spania şi Elveţia au fost plasaţi pe orbite diferite în cadrul misiunii de luni, împreună cu satelitul indian EMISAT.
"Această misiune este specială pentru ISRO'', a declarat preşedintele instituţiei, K. Sivan după lansarea rachetei din statul Andhra Pradesh din sud-estul ţării. "Este pentru prima oară când PSLV desfăşoară trei misiuni orbitale în cadrul unui singur zbor'', a spus el într-un discurs făcând referire la familia de rachete Polar Satellite Launch Vehicle.
Sivan, care a declarat anterior presei că această lansare "trei în unu'' va contribui la reducerea costurilor, a precizat că agenţia are în vedere alte 30 de misiuni spaţiale în acest an, printre acestea numărându-se al doilea program de explorare lunară, cunoscut sub numele Chandrayaan-2. Premierul indian Narendra Modi a felicitat agenţia pentru această lansare şi a declarat că guvernul său acţionează pentru creşterea interesului cetăţenilor faţă de ştiinţă, dar şi a nivelului de respect al acestora faţă de cercetători.
Anul trecut, India a anunţat că intenţionează să cheltuie mai puţin de 100 miliarde de rupii (1,4 miliarde de dolari) pentru prima sa misiune spaţială cu echipaj uman care va fi lansată până în anul 2022, aceasta putând avea astfel un cost redus în comparaţie cu proiectele similare dezvoltate de Statele Unite şi China. ISRO a atras atenţia lumii întregi când a plasat o sondă pe orbita planetei Marte în 2014 cu un buget de doar 73 milioane de dolari, în comparaţie cu 671 milioane de dolari cheltuiţi de NASA pentru o misiune similară.