Capitala se confruntă cu un paradox - pe de o parte, bucureştenii produc mai mult decât primeşte municipiul de la bugetul de stat, iar pe cealaltă parte, banii care revin administraţiei locale sunt cheltuiţi ineficient, este de părere antreprenorul Octavian Bădescu, citat de un comunicat de presă Tudor Communication.
El consideră că rezultatul este un Bucureşti dependent de repartiţii ,,de la centru" şi servicii publice de slabă calitate.
Antreprenorul Octavian Bădescu, care a anunţat luna trecută că va participa la alegerile pentru Primăria capitalei de anul acesta, este şi fondatorul iniţiativei #hailatreaba. Acesta vorbeşte despre viziunea sa privind soluţionarea problemelor bucureştenilor, din perspectiva structurii de venituri şi de cheltuieli bugetare - zona care influenţează decisiv toate efectele pe care le resimt locuitorii unui oraş ȋn viaţa zilnică.
Octavian Bădescu a spus despre venituri că acestea trebuie să fie cât mai aproape de cetăţeni, cei care le produc şi cei care trebuie să beneficieze de pe urma lor: ,,Pe de-o parte, Bucureştiul produce mult mai mulţi bani decât ȋi sunt realocaţi, surplusul fiind consumat de către alte unităţi administrativ-teritoriale mici, care nu se autosusţin, şi de către instituţiile administraţiei centrale.
Reforma ȋncepe ȋn momentul ȋn care cel prejudiciat ȋşi cere o parte mai mare din banii care i se cuvin şi totodată administrarea lor. Pentru aceasta am de gând să pledez ȋn numele bucureştenilor. Alocarea resurselor publice ȋn plan local trebuie să se reȋntoarcă la individul care le produce, iar el să poată chiar decide direct anumite destinaţii, nu invers, cum se ȋntâmplă acum - când se realocă de către administraţia centrală ȋnspre zona locală doar o anumită cotă, ȋn general mică.
Este necesară descentralizarea şi un grad mai mare de independenţă financiară a oricărei unităţi administrativ-teritoriale".
În viziunea sa, actuala stare de fapt este ȋntreţinută de factorul politic. Mai mult, spune că ruperea acestui cerc vicios nu poate fi făcută decât de către un candidat independent şi liber, care nu serveşte interese de partid, ci doar pe cele ale oamenilor pe care ȋi reprezintă.
El mai adaugă: ,,Pe de altă parte, costurile actuale cumulate ale administraţiilor din Bucureşti, ale tuturor structurilor din subordine, raportat la serviciile livrate, la calitatea lor, la numărul de clienţi (locuitori), la suprafaţă, la alte oraşe din lume - sunt prea mari.
Reforma se produce atunci când analizezi exact pe unde se scurg banii şi astupi, gradual, găurile. Ȋn primele 100 de zile ale mandatului, voi analiza modul de organizare şi structurile de venituri/cheltuieli ale Primăriei Capitalei, precum şi ale principalelor instituţii şi companii consumatoare de resurse. Mă refer la DGASMB, Administraţia Spitalelor, Termoenergetica, STB şi nu numai.
Sistemul actual este unul resursofag - ȋn el intră bani de la contribuabili, dar nu prea ies servicii publice pe măsură, ȋntrucât majoritatea resurselor au fost consumate ȋn interior, chiar de către sistem. Este inacceptabil - spre exemplu - ca, din cca 100 de lei alocaţi ,,asistenţei sociale", să ajungă la beneficiarul direct doar cca 25, restul fiind consumat pe ,,cheltuieli de personal" şi ,,bunuri şi servicii".
Principial vorbind, unul dintre obiectivele mandatului meu este să eficientizăm şi să minimizăm costurile cu ,,intermedierea".
Un Primar General trebuie să facă astfel de reaşezări, el este, de fapt, managerul responsabil de viziunea de ansamblu asupra ȋntregii activităţi a Primăriei pe care o conduce".
Pe lângă creşterea veniturilor şi eficientizarea chetuielilor, antreprenorul militează şi pentru transparenţa decizională şi cea a alocării resurselor publice.
În încheiere, Octavian Bădescu a spus: ,Ȋn mandatul meu de primar, voi cere anual opinia bucureştenilor ȋn privinţa structurii bugetelor, prezentate ȋntr-o formă transparentă şi simplificată - ȋnainte de a le supune atenţiei Consiliului General. Ei trebuie să spună care le sunt priorităţile, care sunt problemele care ȋi deranjează cel mai mult şi care trebuie rezolvate ȋntâi.
Aşa cum am spus, resursele trebuie să ajungă, ȋntr-o proporţie cât mai mare şi mai directă la beneficiarul final - consumatorul. Acesta să aibă o libertate cât mai mare de a alege unde şi cum să ȋşi aloce resursele, care sunt ale lui, pânâ la urmă, şi este necesar să respectăm asta.
O administraţie de oraş e oarecum similară unei administraţii de bloc, la o scară mai largă, desigur, pentru că noi decidem practic cu privire la ,,serviciile şi la spaţiile comune".
Timp de 20 de ani, ca antreprenor, am căutat să ofer clienţilor mei servicii mai bune, la costuri mai mici, şi să ţin cont de nevoile şi dorinţele lor. Acelaşi lucru ȋl voi urmări şi la Primăria Capitalei. Cred că această viziune, a omului venit din mediul privat, a lipsit primarilor politici de până acum ai Capitalei".