OCTAVIAN BĂDESCU, DESPRE MĂSURILE LUATE ÎN CRIZA CORONAVIRUS: "Există un pericol real să ieşim din această criză mai săraci şi mai puţin liberi"

Reporter:Credeţi că măsurile înaintate până acum de autorităţi sunt suficiente pentru a ajuta economia, în ansamblu, să treacă peste această perioadă, sau va fi nevoie de mai mult, cum de altfel a anunţat Guvernul că este gata să facă?

Octavian Bădescu: Mai înainte de toate, aş face o constatare generală, referitoare la abordarea multor state la nivel european, dar şi mondial. Dacă adunăm toate sumele pe care le anunţă guvernele că le pun la bătaie pentru "salvarea" economiei, sume considerate oricum ca fiind insuficiente de către mediul privat, şi dacă le împărţim la numărul estimat de cazuri salvate din perspectivă medicală prin această abordare agresivă la care asistăm, ajungem la cifre astronomice, de circa 100.000 euro per capita. Plus celelalte costuri directe ale intervenţiei societăţii pentru respectivele cazuri, plus costurile ascunse generate de impactul major şi pe multiple planuri asupra celor care nu vor beneficia de resursele insuficiente ce vor fi alocate şi care, pe deasupra, lasă şi mult loc hazardului moral.

Sunt valori net superioare contribuţiei respectivelor persoane (atenţie şi la caracteristicile "grupului vulnerabil") la fondurile de sănătate. Viaţa este şi economie, nu avem ce să facem.

În opinia mea, este nevoie sa regândim abordarea, resursele au fost, sunt şi vor fi întotdeauna insuficiente în raport cu nevoile şi infime în raport cu solicitările primite.

Costul acestui intervenţionism nu are nimic de-a face cu logica economică. Din păcate, asistăm la un rezultat şi al actualei forme a democraţiei, a sistemului actual de vot care nu are nicio legatură cu contribuţia individuală la bugetele comune.

Vom plăti foarte scump din multe perspective aceste derapaje şi ar fi foarte bine dacă am utiliza acest eveniment pentru a pune pe agenda publică dezbaterea despre modul în care este ales, de către noi ca societate în general, leadership-ul politic şi calitatea discutabilă a rezultatelor.

Reporter:Cum vedeţi oferirea de garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată de stat, pentru IMM-uri?

Octavian Bădescu: Poate fi o soluţie atât timp cât este foarte bine targetată, dar tot un cost socializat este şi va fi suportat de către toţi. Trebuie ţinute sub control şi eliminate cauzele producerii acestui prejudiciu domeniului privat. Nu virusul este cauza, ci răspunsul politicului la această provocare.

Reporter:Ce părere aveţi despre plata, de către stat, a şomajului tehnic, pentru salariaţii unor companii care s-au închis sau sunt pe cale să se închidă?

Octavian Bădescu: Nu am toate datele să mă pronunţ, cred că depinde de la caz la caz. Repet, consider că este necesară regândirea abordării în general. Chiar dacă vocile sunt puţine, sunt şi altele, foarte respectabile, care consideră că avem de-a face cu o contrareacţie a factorului politic disproporţionat de mare.

Este nevoie de o abordare ne-electorală, mai echilibrată şi mai logică, care acum este discutabilă... De unde va lua statul resurse pentru toate aceste intervenţii? Va fi nevoit fie sa tipărească bani, fie să "bărbierească" resursele mediului privat la nivel individual şi nu numai, sub diferite forme, sau să apeleze la metode combinate - toate în dezavantajul oamenilor, chiar şi a celor din sectorul public.

Reporter:Dar despre amânarea de la plată a unor obligaţii, cum ar fi rambursarea împrumuturilor acordate autorităţilor locale, impozitul pe clădiri, pe terenuri, sau pe mijloacele de transport ori facturile la utilităţi?

Octavian Bădescu: Din păcate, nu este deloc de neglijat hazardul moral care poate apărea - pe cine "ajuţi", în ce proporţii, când, ş.a.m.d. Sau dacă-i finanţezi sub o formă sau alta şi pe cei care nu fac parte din zonele vulnerabile economic, deci complet nejustificat. Vei crea redistribuţii, realocări arbitrare de capital, inechitate şi inegalităţi de o amploare mai mare, segregări majore şi arbitrare.

În plus, toate aceste lucruri se pot dovedi un măr otrăvit. Eu cred ca este posibil ca sub pretextul "coronavirus" să asistăm la cel mai agresiv atac din ultimele decenii al politicului, care reprezintă statul, la adresa mediului privat şi a pieţei libere. Nu sunt Mafalda, spun doar că este o posibilitate cu un anume grad de probabilitate, mai mare ca de obicei. În următoarele săptămâni şi luni ne vom lămuri dacă aşa stau lucrurile.

Reporter:Cum vedeţi introducerea ultimelor restricţii privind deplasările cetăţenilor?

Octavian Bădescu: Nu sunt medic, cu atât mai puţin specialist în virusologie. Dar nici medicul nu este nici economist şi nici sociolog. Toată lumea poate să aibă dreptate. Judecând "la rece", pe baza informaţiilor disponibile la acest moment - toate măsurile îmi par exagerate şi am argumentat anterior din ce perspectivă.

Reporter:Care ar fi, din punctul dumneavostră de vedere, măsurile pe care ar trebui să le adopte autorităţile în această perioadă astfel încât, în primul rând să stopeze răspândirea coronavirusului, dar fără a bloca complet economia?

Octavian Bădescu: Există pe această lume şi factorul "responsabilitate individuală" şi cred că ar fi mult mai eficient să apelăm la el. A interveni "cu orice cost" este o abordare politică eronată.

Este important a încerca ca lucrurile să fie privite şi dintr-o altă perspectivă, nu ştie nimeni cât de corectă sau nu, dar este de luat în considerare.

Economia, resursele şi libertatea pentru ceilalţi peste 99% din oameni care supravieţuiesc este posibil să fie decimate.

Număraţi şi cei care vor muri de cancer, infarct, atac cerebral - toate produse de impactul economic din următorii ani al actualelor acţiuni, dacă acestea continuă. Plus celelalte suferinţe adiacente. Toate acestea vor excede efectul pandemiei. Dar nu le va mai contoriza nimeni cum trebuie...

Din viaţa aceasta nu iese nimeni viu şi moartea este un lucru tragic, dar care trebuie acceptat ca o constantă inevitabilă, face parte din viaţă, stăm cât avem fiecare aţă pe mosor. Nu e cazul să învinovăţim pe nimeni dacă am muri de viruşi şi nici nu putem cere tuturor celorlaţi sacrificii imense pentru ca noi să supravieţuim. Înseamnă că asta ne va fi soarta.

Cu riscul de a fi acuzat de abordare mai cinică, la nivel personal, dacă mă îmbolnăvesc, voi solicita apropiaţilor şi nu numai "să se încadreze în buget", în funcţie de cât am contribuit pentru stat, pentru familie şi cât pot plăti efectiv pentru propria-mi sănătate. Nu vreau să fiu deloc "protejat", din niciun punct de vedere, mai mult decât am plătit. Asta-i viaţa.

Mai periculos de asta consider etatismul, intervenţionismul, care poate avansa în 20 de săptămâni cât în 20 de ani... iar asta cu suport popular şi chiar din mediul privat. Este şi aici o eroare strategică.

Este foarte important ca mediul privat să pună, în paralel, presiune către stat pentru reducerea cheltuielilor sale, care nu se poate face fără a regândi atribuţiile statului - este necesară o reducere şi a acestora, cât mai curând posibil.

Cred ca există un pericol real ca peste câteva săptămâni să ieşim din această situaţie mai săraci şi mai puţin liberi, iar această eventualitate mă îngrijorează într-o măsură mai mare decât coronavirusul.

Pandemia trece, efectele în buzunar şi în legislaţie rămân. Astfel s-a întâmplat şi în America, după 11 septembrie 2001, când cel puţin o bună parte a legislaţiei de supraveghere a rămas în vigoare până astăzi.

Reporter:Care sunt diferenţele majore dintre criza de acum şi cea din perioada 2007 - 2008?

Octavian Bădescu: Este mai acută, panica se răspândeşte mai repede, reţelele sociale sunt mai dezvoltate, ameninţarea este exterioară şi generalizată, implicit şi rezultatul, dar cred că frica iniţială va trece mai rapid. Aş compara-o cu un uragan, dar care poate produce punctual pagube mai mari, versus criza precedentă care a fost o furtună puternică întinsă pe o durată ceva mai lungă. Să compari costurile lor - este foarte dificil la acest moment.

Reporter:Ţinând cont de condiţiile actuale din pieţele financiare, care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, investiţiile pentru care există şanse importante să aducă randamente bune pe termen lung?

Octavian Bădescu: Mai întâi trebuie avut grijă de ceea ce ai deja. Pentru investitorii cu sume importante de bani la dispoziţie (peste 100.000 euro), investiţiile imobiliare s-ar putea dovedi plasamente mai sigure decât menţinerea banilor în bănci. Realitatea este că riscul pentru depozitele mai mari de 100.000 euro, negarantate, este mai mare decât în alte perioade. Chiar dacă estimezi că preţurile pot să mai scadă cu câteva procente, s-ar putea să aibă mai mult sens economic deplasarea rapidă către active imobiliare. Probabil că vă amintiţi de episode precum "Cipru 2013" sau "India 2016"...

Reporter:Vă mulţumesc!