OFICIAL CIO Marile competiţii pot fi organizate mai uşor în dictaturi

Atribuirea şi organizarea marilor competiţii sportive, în special Jocurile Olimpice şi Cupele Mondiale de fotbal, au stârnit mereu controverse şi au ridicat nenumărate semene de întrebare.

O declaraţie a unui înalt oficial din lumea sporturilor de iarnă devoalează un mod de a gândi la acest nivel, care lămureşte în bună măsură cum ajung unele competiţii în unele ţări în care democraţia nu este o prioritate. "Totul este mai uşor în dictaturi", a apreciat elveţianul Gian-Franco Kasper, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Schi, într-un interviu acordat cotidianului Tages Anzeiger (Elveţia) privind atribuirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 Chinei. "Dictatorii pot organiza astfel de manifestări fără să ceară permisiunea publicului. Pentru noi, totul este mai uşor în dictaturi", a declarat Kasper (75 ani), membru onorific în Comitetul Internaţional Olimpic şi fost membru al Comisiei executive a CIO. Referitor la mult dis­cutata problemă legată de încălzirea climatică, Kasper s-a arătat mai puţin sceptic, reamintind că la ultima ediţie a JO de la PyeongChang temperatura a coborât la -30 de grade: "Tuturor celor care se temeau că temperaturile pozitive ar fi putut afecta desfăşurarea probelor, eu le-am spus: "Bine aţi venit în încălzirea planetară!'. Întotdeauna au fost ierni mai calde şi ierni mai reci".

În urmă cu doi ani, conducerea Comitetului Internaţional Olimpic a decis să pună stop cheltuielilor scăpate de sub control legate de organizarea unor ediţii ale Jocurilor. Printre argumentele atribuirii ediţiilor de vară ale Jocurilor Olimpice din 2024 (Paris) şi 2028 (Los Angeles) a fost şi cel legat de folosirea unor elemente de infrastructură existente (stadion, săli, bazine...) astfel încât să fie diminuate cât mai mult cheltuielile. Comitetele de candidatură ale oraşelor Paris şi Los Angeles au anunţat că vor avea bugete mult mai mici decât ale ultimelor două ediţii. Astfel, Franţa s-a angajat să cheltuiască 6,6 miliarde de euro pentru Paris 2024, iar administraţia americană 4,5 miliarde de euro pentru Los Angeles 2028. Cheltuielile pentru JO de la Londra ( 2012) şi Rio (2016) au depăşit câte 11 miliarde de euro.

Iniţial şi Los Angeles candidase tot pentru ediţia din 2024, dar după mai multe discuţii cu conducerea CIO, dar şi cu partea franceză, au acceptat să amâne cu patru ani proiectul lor, în schimbul unei măriri a garanţiei furnizate de către CIO , vor fi 1,5 miliarde euro acordaţi metropolei californiene şi 1,4 miliarde de euro atribuiţi Parisului. Pentru Jocurile din 2024 au candidat Paris, Los Angeles, Hamburg, Roma şi Budapesta. După ce ultimele trei oraşe au renunţat, CIO a decis să organizeze la Lima o dublă atribuire, pentru 2024 şi 2028, pentru a nu elimina niciuna dintre cele două candidaturi rămase. Cheltuielile uriaşe au făcut ca multe ţări să nu-şi mai dorească să candideze pentru organizarea Jocurilor, tocmai de aceea CIO doreşte să ofere un exemplu de moderaţie financiară, pe cât se poate la acest nivel.