Olandezul zburător: Damen se retrage din administrarea Şantierului Naval Mangalia

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 7 august 2023

Olandezul zburător: Damen se retrage din administrarea Şantierului Naval Mangalia

Olandezii de la Damen s-au speriat de legea guvernanţei corporative a companiilor cu capital de stat ce promovează măsurile propuse de guvernarea CC (Ciucă-Ciolacu) şi au anunţat că se retrag din administrarea Şantierului Naval Mangalia, printr-o notificare transmisă, la finalul săptămânii trecute, Executivului, arată compania într-un comunicat de presă primit la redacţie.

În actul normativ privind guvernanţa corporativă nu sunt prevăzute anumite excepţii care reieşeau din contractele şi acordurile încheiate de guvernările anterioare cu investitorii străini.

Situaţia de la Damen este următoarea: în anul 2018, Damen Holding BV a decis să investească în Şantierul Naval Mangalia şi a acceptat să transfere părţii române 2% din acţiunile companiei care operează Şantierul Mangalia (permiţând statului român să devină acţionar majoritar în această companie, cu 51%), în schimbul primirii şi păstrării controlului operaţional şi managerial al obiectivului respectiv. Pe baza acestui parteneriat cu statul român, Damen a furnizat finanţare, know-how, resurse specializate, precum şi clienţi şi contracte în vederea transformării şantierului din Mangalia într-unul competitiv pe piaţa europeană. Acest lucru a fost posibil ca urmare a aprobării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 73/2018, care a modificat OUG 109/2011, pentru guvernanţa corporativă a companiilor de stat.

În momentul de faţă, prin adoptarea Legii nr. 187/2023, a fost anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea dintre statul român şi Damen în ceea ce priveşte Şantierul Mangalia. Cadrul juridic care se aplică în prezent încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de către statul român şi structurile sale în 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei Damen de a investi în şantierul din Mangalia.

Comunicatul citat arată: "Acest fapt vine după mai bine de trei ani de alte blocaje în procesul decizional, niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanţare din partea partenerului român. În ultimele patru luni, Damen a încercat în mod repetat să prevină orice impact negativ asupra şantierului naval, a forţei de muncă şi a clienţilor. De exemplu, am informat pe larg autorităţile române şi entităţile relevante cu privire la impactul noii legi asupra acestui parteneriat, chiar înainte de adoptare şi am solicitat acţiuni imediate pentru a-l preveni.

Damen a insistat pentru un dialog autentic şi pentru o soluţie rapidă, care să fie implementată înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a minimiza orice întrerupere a activităţii şantierului naval şi pentru a rezolva situaţia actuală dificilă. Acest lucru nu s-a întâmplat. În urma unei colaborări deja dificile şi aflându-se acum în faţa acestor schimbări unilaterale, Damen se confruntă astfel nu doar cu o încălcare a contractului, ci şi cu încălcarea relaţiei de încredere din partea statului român. În acest sens, după o notificare anterioară de încălcare a contractului prin care Damen şi-a exprimat pentru ultima dată disponibilitatea de a găsi o posibilitate pentru continuarea asocierii, la care nu s-a oferit nicio soluţie de către partea română, Damen nu a avut altă opţiune decât să emită notificarea de reziliere a Acordului de Asociere încheiat în 2018 cu partenerul român".

Investiţiile din ultimii patru ani de la Mangalia, făcute doar de acţionarul minoritar - compania Damen

Reprezentanţii Damen susţin că, prin rezilierea acordului încheiat cu statul român, compania îşi protejează drepturile, investiţiile, clienţii şi proiectele de la şantierul din Mangalia. Ei au precizat că decizia privind şantierul naval de la Mangalia nu afectează în niciun fel Şantierul Damen Galaţi la care Grupul Damen este acţionar majoritar.

Liana Constantin, CFO (director financiar) al companiei Damen, a declarat: "În urma promulgării legii guvernanţei corporative, controlul managerial şi operaţional nu mai poate fi exercitat de Damen Holding. Directoratul a luat act de promulgarea legii, care are un impact semnificativ, respectiv de anulare a cadrului legal ce a stat la baza acordului semnat în anul 2018. (...) În calitate de reprezentanţi ai unuia din cele mai mari şantiere navale din România, sperăm că se va ajunge la un consens rapid între acţionarii noştri. Vom continua să funcţionăm şi să acţionăm în interesul şantierului şi obiectivele rămân neschimbate. Primul obiectiv este să livrăm clienţilor noştri produse de înaltă calitate, aşa cum am livrat de peste 4 ani în pieţele internaţionale şi naţionale. Ca exemplu, am livrat în anul 2021 cea mai mare navă din lume de extracţie a diamantelor, suntem în curs de livrare a două structuri top-side off-shore pentru piaţa eoliană, am livrat nave-spărgătoare de gheaţă, tank-uri fluviale, etc.. Al doilea obiectiv este atragerea de noi comenzi şi pieţe pentru Şantierul Naval Mangalia, care poate deveni un actor major în piaţa energiei eoliene off-shore. Al treilea obiectiv este asigurarea continuităţii activităţii pentru toţi angajaţii şantierului. În ultimii patru ani, am plătit peste 185 milioane euro cu titlu de salarii, impozite şi costuri asimilate. Nu există datorii la bugetul de stat, nu au existat niciodată datorii la bugetul de stat. Nu au existat întârzieri ale plăţii salariilor. Avem peste 1500 de angajaţi şi peste 600 de subcontractori colaboratori şi de aceea solicităm statului român şi acţionarilor noştri să identifice rapid o soluţie, iar în acest scop vom convoca Adunarea Generală a Acţionarilor care să stabilească strategia în perioada următoare şi o viziune pe termen mediu şi lung, deoarece ne confruntăm cu o situaţie fără precedent".

Ea a precizat că, în ultimii patru ani, acţionarul minoritar - compania Damen - a fost singurul acţionar care a finanţat şantierul naval, finanţare care a contribuit la relansarea activităţii şi la accesarea de noi pieţe: "În anul 2018, Şantierul Naval Mangalia nu mai avea comenzi, avea situaţii financiare negative, adică datorii de peste 730 milioane euro în evidenţele contabile prezentate când Damen a preluat activitatea. Am relansat şantierul pe cu totul altă piaţă, pentru că piaţa anterioară nu mai exista, nu mai funcţiona. Damen a susţinut costurile relansării şantierului în piaţa europeană şi internaţională. Damen nu pleacă din România; are Şantierul Naval Galaţi care a fost achiziţionat în urmă cu 20 de ani şi care este o afacere de susces. Nu dorim să plecăm nici de la Mangalia, ci să contribuim la dezvoltarea proiectelor offshore. În acest domeniu, de exemplu, Şantierul Naval Mangalia va livra în curând către New York o structură off-shore care va alimenta cu energie electrică aproximativ 600.000 de case din SUA, după care vom livra o structură mai mare către un client din Europa. Piaţa eoliană off-shore este o piaţă de 200 miliarde euro. În Europa sunt doar cinci şantiere capabile să facă ceea ce Mangalia poate să facă în industria off-shore".

Până acum, prezenţa Damen în ţara noastră a asigurat peste 3.500 de locuri de muncă pe plan local, peste 400 de proiecte finalizate în România şi construirea la Galaţi a peste 30 de nave de apărare şi securitate pentru 14 forţe navale şi gărzi de coastă din întreaga lume, inclusiv pentru ţări NATO şi UE.

PSD Ciolacu a definitivat capcana iniţiată de PSDragnea

Scoaterea forţată, prin efectele legii guvernanţei corporative, a companiei Damen de la conducerea Şantierului Naval Mangalia reprezintă încununarea unei capcane pregătită olandezilor încă de pe vremea când PSD era condus de Liviu Dragnea. Mai grav este, potrivit surselor noastre, că la finalizarea demersului social-democrat a contribuit din plin legea guvernanţei corporative, proiect care a fost iniţiat de Ministerul Economiei, sub îndrumarea directă a secretarului de stat Daniela Nicolescu, care este unul dintre liderii PNL.

Astfel, aşa cum arătam în paginile ziarului BURSA, cei de la Damen au crezut promisiunile liderilor PSD din perioada 2016-2019 privind atribuirea contractului pentru corvetele destintate Forţelor Navale Române şi au ales să vină în sprijinul statului român, în 2018, când social-democraţii erau nemulţummiţi de retragerea gigantului sud-corean Daewoo de la Şantierul Naval Mangalia. Negocierea privind preluarea pachetului majoritar de acţiuni, de 51%, de la compania coreeană DMHI a fost una dificilă, din cauza situaţiei financiare grave în care se afla Şantierul Naval Mangalia. La începutul anului 2018, olandezii de la Damen Shipyards Group anunţau că au ajuns la un acord cu coreenii de la DMHI pentru preluarea Şantierului Naval Mangalia pentru 26 milioane de dolari.

După acest acord, în urma negocierilor care au durat mai bine de jumătate de an, statul român şi grupul Damen au stabilit modul în care vor administra, în comun, Şantierul Naval Mangalia. Damen a cesionat statului român, cu titlu gratuit, 2% din pachetul majoritar de acţiuni. Prin această cesiune, statul a devenit acţionar majoritar, iar Damen urma să aibă controlul operaţional, adică să ocupe posturile de directori şi să conducă efectiv Şantierul Naval Mangalia. Pentru că legislaţia nu permitea predarea de către acţionarul majoritar către cel minoritar a conducerii operative, guvernul Dăncilă a schimbat chiar legea în domeniu. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la mijlocul lunii iulie 2018, cabinetul Dăncilă a dat posibilitatea olandezilor de la Damen să preia controlul Şantierului Naval Mangalia. Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor.

Practic, prin toate acţiunile liderilor PSD privind Şantierul Naval Mangalia, aceştia rezolvau o problemă economică şi socială care stătea să explodeze şi dădeau, indirect, asigurări celor de la Damen că în locaţia respectivă vor putea construi corvetele destinate Forţelor Navale Române, după ce procedura de achiziţie, care era în plină desfăşurare la acel moment, se va finaliza. Din păcate pentru olandezii de la Damen, lucrurile nu aveau să stea deloc aşa. Principalul criteriu de atribuire a contractului privind corvetele multifuncţionale a devenit preţul cel mai scăzut, deşi ministrul Apărării Naţionale de la acea vreme, Gabriel Leş, susţinea că vor fi luate în considerare şi criteriile tehnice.

În 2 iulie 2019, după ce în perioada 25-27 iunie Gabriel Leş a participat la reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO - eveniment ce a avut loc la Bruxelles - şi unde a avut o întrevedere cu omologul său din Franţa, Florence Parly, Departamentul de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a anunţat că asocierea alcătuită din compania franceză Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat achiziţia privind construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române.

În acest fel, olandezii de la Damen au rămas cu banii luaţi de coreenii de la Daewoo pentru pachetul majoritar de la Şantierul Naval Mangalia, cu transformarea lor de guvernul Dăncilă în acţionari minoritari în acel şantier, fără contractul privind construcţia corvetelor şi fără posibilitatea de a recupera rapid investiţia făcută la ţărm de mare.

Ministrul Economiei: "Damen poate continua administrarea Şantierului Naval Mangalia, pentru că există o perioadă tranzitorie"

Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat, vineri, la Târgu Mureş, potrivit Agerpres, că nu înţelege decizia companiei Damen de a anula asocierea cu statul român, deoarece drepturile firmei olandeze sunt intacte la Şantierul Naval Mangalia, iar Guvernul face demersuri pe lângă Comisia Europeană şi OCDE ca să poată introduce excepţii pentru situaţii precum cea de la Mangalia, de la legea guvernanţei corporative a companiilor publice.

Ştefan-Radu Oprea a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş: "Din punctul nostru de vedere, Damen nu este într-o poziţie în care ar avea vreunul dintre drepturi atinse, de orice fel, pentru că există o clauză tranzitorie în lege şi, atât timp cât Consiliul de Supraveghere şi Consiliul de Administraţie este la lucru, ei îşi manifestă capacitatea de a manageria şantierul naval fără nicio problemă. De aceea, personal, nu înţeleg de ce această decizie de astăzi (n.r. vineri), pentru că le-am comunicat deja că suntem în acest grup de lucru, că am informat şi suntem în contact atât cu Comisia Europeană, cât şi cu OCDE pentru a putea reintroduce această excepţie, pentru că este un caz unic în România în această formulă de a lucra într-un sistem dual".

Ministrul Economiei a spus că reprezentanţii statului roman sunt dispuşi să depună toate eforturile în continuare, să stea la masa discuţiilor şi să găsească cea mai bună soluţie: "Din punctul meu de vedere, nu este nimic care să prejudicieze cumva capacitatea de a-şi exercita managementul de către investitorii de la Damen (...) Este o situaţie pe care o cunoşteam, întrucât am primit corespondenţă din partea Damen că există această înţelegere din partea lor, că există contract, că sunt clauze care ar putea să ducă la încetarea contractului din perspectiva dumnealor. Am avut întâlniri la minister cu reprezentanţii Damen, o discuţie foarte aplicată despre faptul că suntem implicaţi, că suntem dornici să rezolvăm această situaţie apărută în urma negocierilor cu Comisia Europeană şi cu OCDE referitoare la legea care priveşte guvernanţa corporativă. În fapt, Damen avea o excepţie în sensul în care au cedat 2% din acţiuni către statul român cu condiţia de a avea managementul şi acest lucru se desfăşura existând un sistem dual cu un directorat şi un consiliu de supraveghere şi bineînţeles, o adunare generală a acţionarilor. Prin legea care a fost promulgat[, această excepţie a fost pierdută".

El a precizat că s-a constituit imediat un grup de lucru, atât la nivelul ministerului, cât şi la nivelul Guvernului, pentru că a fost o cerinţă a prim-ministrului Marcel Ciolacu de a avea implicat şi Ministerul Justiţiei, şi Secretariatul General al Guvernului, şi celelalte ministere, alături de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, pentru a avea o soluţie bună, corectă, astfel încât să se poată continua această colaborare.

-----------------------------

În ceea ce priveşte afacerea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române, primul demers a fost făcut de Teodor Athanasiu, ministrul Apărării Naţionale, în perioada 28 decembrie 2004-25 octombrie 2006, care a declarat, în anul 2005, că este necesară achiziţia unor avioane mediu curier, a cel puţin 24 de avioane multirol, a patru corvete multirol şi patru nave vânător de mine. Timp de zece ani după declaraţia lui Athanasiu, guvernele conduse de Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta nu au demarat nicio acţiune pentru achiziţia corvetelor respective.

Abia în 8 august 2015, ministrul apărării din guvernul Ponta, Mircea Duşa, a declarat că ministerul de resort are un program pe o perioadă mai lungă care se referă atât la modernizarea altor nave din dotarea Forţelor Navale, dar şi la achiziţia de nave noi, mai ales a navelor de tip corvetă, care sunt foarte necesare acestor forţe. Declaraţia lui Duşa a fost precedată de dezbaterea în anul 2013 de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a strategiei de înarmare. Cu acel prilej, mai multe companii străine au avut discuţii cu oficiali ai statului român. Reprezentanţii companiilor respective au prezentat oferte, dintre care unele includeau investiţii în şantierele navale din ţara noastră. Din dialogul cu companiile respective, se pare că la sfârşitul anului 2015 sau în cursul anului 2016, la nivelul Departamentului de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale s-a luat o decizie cu privire la oferta cea mai convenabilă pentru statul român.

Astfel, la iniţiativa secretarului de stat pentru Armamente, Gabriel Leş, ce era membru PSD dar nu a fost schimbat din funcţie de premierul tehnocrat Dacian Cioloş, guvernul aproba HG 906 din 29 noiembrie 2016, hotărâre privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare "Corveta multifuncţională".

În studiul de concept pentru produsul "Corveta multifuncţională", elaborat în cadrul Ministerului Apărării Nţionale, la Departamentul Armamente, condus de secretarul de stat Gabriel Leş, au fost analizate 13 proiecte de corvete, dintre care patru satisfăceau cerinţele Forţelor Navale Române. MApN susţinea, în noiembrie 2016, că achiziţionarea corvetelor direct de la compania Damen prezenta mai multe avantaje. Primul era că navele respective urmau să fie construite la Galaţi, ceea ce îndeplinea interesul de securitate al ţării noastre, mai precis asigurarea securităţii furnizării navelor după construire şi a securităţii mentenanţei, după darea în exploatare. De asemenea, oficialii Armatei Române afirmau că Şantierul Naval Damen Galaţi SA va colabora cu reprezentanţii industriei naţionale de apărare, atât în construcţia corvetelor, cât şi în modernizarea altor nave aflate în dotarea Forţelor Navale Române. Un punct forte din materialul pregătit pentru guvernul Cioloş de către MApN era faptul că, prin acordarea contractului către Damen, obligaţiile de acţiuni compensatorii (offset) vor fi respectate de către compania olandeză, ceea ce urma să ducă la dezvoltarea industriei de profil din ţara noastră şi a industriei de apărare.

Toate aceste detalii nu au fost înţelese de senatorul Călin Popescu Tăriceanu, care, atunci când achiziţia respectivă trebuia aprobată în Parlament, s-a opus în Comisia de apărare. Tăriceanu a solicitat ca discutarea acestui proiect, în valoare de 1,6 miliarde de euro, să fie amânată pentru următorul Legislativ, ce urma să se constituie după alegerile din 11 decembrie 2016. De partea lui Tăriceanu a fost şi fostul premier Victor Ponta, care a susţinut că preţul de achiziţie oferit de Damen era cu 600 de milioane de euro mai mare decât cel oferit de un consorţiu turco-român care moderniza fregate în portul Constanţa.

Cert este că, la sfârşitul anului 2016, coaliţia PSD-ALDE a reuşit să blocheze achiziţia corvetelor. Chestiunea a fost reluată abia în martie 2017. Guvernul Grindeanu a adoptat în 15 martie 2017 o hotărâre prin care a abrogat HG 906/2016 emisă de cabinetul Cioloş pentru achizţţia corvetelor multifuncţionale. Legislativul, condus de coaliţia majoritară PSD-ALDE, a adoptat în cursul anului 2017 un nou act normativ privind programul de înzestrare a Armatei în care era prevăzută şi construirea celor patru corvete multifuncţionale.

La jumătatea lunii februarie 2018, guvernul Dăncilă a aprobat HG nr. 48/2018 pentru programul privind corvetele multifuncţionale. În urma adoptării acestui act normativ, la 1 martie 2018 a fost iniţiată procedura specifică de achiziţie pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a produsului "Corvetă multifuncţională". Procedura s-a finalizat în 2 iulie 2019, când MApN a anunţat că cele patru corvete vor fi realizate de asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, care a oferit un preţ cu 25 milioane euro mai mic decât cel oferit de Damen. Contractul pentru aceste corvete nu este semnat nici acum, la mai bine de patru ani de la atribuirea achiziţiei.

Opinia Cititorului ( 15 )

  1. pe scurt =

    pasul 1 = Olandezii de la Damen au investit bani , technologie si kn ow-how 

    pasul2= statul roman a nationalizat santierul Mangalia  

    pasul 3 = olandezii se retrag  

    pasul 4= alti investitori vor fugi de ideea de a investi in Romania = de frica nationalizarii fortate pe care au patit-o olandezii  

    pasul 5= fara investii si technologie si kn ow-how firmele de stat romanesti devin o groapa neagra gen compania nationala a huilei  

    pasul 6= falimentul economic al statului roman

    pasul 7 = nu mai sant bani pentru pensii  

    1. Pasul 8= nu mai sunt bani nici de pensii speciale...

      Statului romăn nu i pasă,Ciolacu va mări taxele și rezolvă problema.

      Pasul 9 = vrajeala cu fug investitorii este fumata . nu a fugit nici unul pina acum .

      te inseli. pentru alea o sa fie.

      o gramada s-au dus = exxon de exemplu ,

      povestea romaniatv ca nu pleaca cainele de la macelarie = e o "fantezie"  

      =e valabila doar daca ar exista o singura macelarie , romania  

      dar sant multe locuri unde o firma poate sa isi investeasca capitalul

      si unele din acele locuri sant si cinstite  

    Pretenii olandezi sa caute prin alte parti "afaceri" gratuite. La fel si austriecii. Asta ca sa vada ce nasol e cand ti se refuza ceva, cum li se refuza romanilor Schengenul spre exemplu. Asa ca Damen n-are decat sa se apuce de cultivat lalele.

    1. Șantierul de la Mangalia avea datorii când a fost preluat de Damen. In Schengen nu intrăm pe motiv de Solitaire (jucat de reprezentanții statului român, aia care erau pregătiți de ani buni să... știți placa?) Bineînțeles că plata taxelor, impozitelor și salariilor în România de către Damen este irelevantă. Noi românii verzi: "nu ne vindem țara" și votam haur că nea ceașcă nu ne-a fost deajuns...Ura și la gară (la plecat din țară)... mă gândesc totuși că este mai bine cu mașina personală având în vedere performanța CFR-ului gestionat de statul român.

      Eu nu mai stiu daca pe calculatoare se mai gaseste Solitaire. Nu intram in Schengen din cauza Austriei si Olandei. Sa inteleg ca pe vremuri veneau investitorii stategici din privatizarile societatilor de stat si isi asumau investitii pentru a prelua fabricile si dupa dadeau teapa le dezmembrau si vindeau pe bucati. Acum statul ii pune sa cumpere sa investeasca si sa le tehnologizeze pentru a le da comenzi si dupa le da teapa. E bine am invatat de la ei, daca nu au contracte bine facute, prostia se plateste.

      Daca nici pe caldurile astea nu ti s-a evaporat bruma de pe creier e nasol...Incearca pe langa incendiile din Grecia sau Portugalia...

      intrebarea reala este de ce nu propun romanii excluderea olandei din UE+schengen, pentru sabotarea noastra? Stie toata lumea de povestea cu portul Constanta versus Rotterdam.

      La tine nu s-a evaporat , lemnul rezista !

    de abia asteapta chinezii sau arabii.....sint pe lista scurta si stiu sa dea mezanplastul unde trebuie.

    1. arabi si constructiile navale

      baba si mitraliera 

    Toată.afacerea asta îmi miroase a comisioane interne și sabotaj extern. Adică o lupta aprigă între hoți și sabotori.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb