S-au înnăsprit condiţiile de obţinere a cetăţeniei române (statistică)

Procesul de obţinere cetăţenie română a înregistrat modificări semnificative în ultimii ani, iar datele statistice reflectă această tendinţă, conform unui comunicat transmis redacţiei. Între 2018 şi 2024, numărul de depunere dosar cetăţenie română a variat, cu o creştere constantă în perioada 2018-2019, dar şi o scădere semnificativă a procentelor de aprobare în anii următori. De exemplu, anul 2018, a înregistrat un număr de 93.787 de dosare, dintre care 88% au fost aprobate, iar 12% se află în aşteptare. În schimb, în 2023, doar 0,37% dintre cele 38.981 de dosare au fost aprobate, restul fiind în continuare în proces de evaluare.

În anii de pandemie (2020-2021), numărul cererilor a indicat o scădere semnificativă, lucru susţinut de impactul pe care restricţiile şi de măsurile de distanţare socială. Astfel, în 2020, au fost depuse doar 20.871 de dosare, iar în 2021, numărul acestora crescând uşor la 38.707. Cu toate acestea, rata de aprobare a rămas scăzută.

În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situaţia a rămas neschimbată până în martie 2025, fiind depuse actual 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC).

Această tendinţă de creştere a numărului dosarelor în aşteptare şi de scădere a ratelor de aprobare este influenţată de modificările legislative recente, fiind introdus condiţii mai stricte pentru obţinere cetăţenie română, potrivit comunicatului.

Începând cu noile reglementări legale, procesul de obţinere cetăţenie română a devenit mai riguros, impunând noi condiţii obţinere cetăţenie romănă faţă de anii anteriori. Una dintre modificările semnificative este legată de cunoaşterea limbii române, care este acum o condiţie obligatorie pentru toţi solicitanţii care doresc să dobândească cetăţenie română prin naturalizare sau redobândire cetăţenie română. Legea 21/1991 privind cetăţenia română, mai precis articolele 10 şi 11, specifică în mod clar faptul că solicitantul trebuie să demonstreze competenţa în limba română la un anumit nivel, prin prezentarea unui certificat de competenţă lingvistică eliberat de instituţiile de învăţământ superior din România sau alte instituţii acreditate pentru acest tip de certificare. În contextul acestei schimbări, un avocat imigrări joacă un rol esenţial în procesul de depunere dosar cetăţenie română, oferind consultanţă şi asistenţă pe tot parcursul procesului.

Cea mai simplă formă de obţinere cetăţenie română este prin nastere, pentru persoanele născute pe teritoriul României sau pentru cele ale căror părinţi au cetăţenie română. Conform legii, persoanele născute pe teritoriul României dobândesc automat cetăţenie română, cu excepţia unor cazuri speciale prevăzute de legislaţie. De asemenea, cei născuţi în afacerea teritoriului României, dar cu părinţi români, au dreptul să dobândească cetăţenie română prin naştere, fără a fi necesară depunerea unui dosar complet sau îndeplinirea unor cerinţe suplimentare de competenţă lingvistică.

Procesul de naturalizare reprezintă modalitatea prin care cetăţeni străini pot dobândi cetăţenie română, în urma îndeplinirii unor condiţii legale stabilite de statul român. Printre aceste condiţii se numără: stabilirea de domiciliu în România pe o perioadă minimă de 8 ani (sau 5 ani pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români), dovedirea cunoaşterii limbii române prin certificare lingvistică (obţinerea unui certificat de limbă nivel B1) şi integritatea socială şi culturală a solicitantului. Aceste cerinţe trebuie să fie dovedite prin prezentarea unor documente suplimentare, inclusiv dovezi de integrare socială, locul de muncă, şi o conduită legală adecvată în cadrul statului roman, se precizează în comunicat.

Solicitanţii trebuie să demonstreze că sunt capabili să participe activ în viaţa socială şi culturală a ţării. De asemenea, la momentul de depunere dosar cetăţenie română, acesta trebuie să includă documentele de identitate, dovada de domiciliu, documentul de certificare lingvistică, şi alte acte relevante.

În cazul de redobândire cetăţenie română persoanele care au avut anterior cetăţenie română, dar au pierdut-o din diverse motive, cum ar fi emigrarea sau renunţarea voluntară la cetăţenie, pot depune o cerere la autoritatea naţională pentru cetăţenie. Procesul de redobândire cetăţenie română presupune o procedură administrativă prin care persoana în cauză poate recăpăta statutul de cetăţean, cu respectând anumite condiţii obţinere cetăţenie română. Printre acestea se numără: domiciliu pe teritoriul României, o verificare a istoricului şi motivului pentru care cetăţenia a fost pierdută, o certificare lingvistică a cunoaşterii limbii române. În acest caz, persoanele cetăţeni străini care doresc redobândire cetăţenie română trebuie să depună un dosar complet, similar celui necesar pentru naturalizare, procesul fiind unul asemănător.

"Obţinerea cetăţeniei române nu mai este un demers simplu, iar noile condiţii impun o abordare atentă şi bine documentată. Sprijinul unui avocat specializat nu mai este un simplu avantaj, ci o necesitate reală pentru cei care doresc să obţină cetăţenie română.", a declarat Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societăţii româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.

În concluzie, procedura de obţinere a cetăţeniei române a fost reglementat mai drastic prin noile cerinţe legale, concentrându-se în special pe integrarea concretă a solicitanţilor în societatea românească, se mai menţionează în comunicat.