Oltchim, cea mai grea privatizare după Sidex

Privatizarea "Oltchim" este cea mai grea, după ""Sidex" " Galaţi, sunt de părere mai multe voci din piaţă, unii considerând că va fi nevoie de maximă flexibilitate din partea statului pentru rezolvarea acestui dosar.

Combinatul lucrează la capacitate redusă şi datorează peste 700 de milioane de euro către AVAS, Electrica şi bănci. În aceste condiţii, respectarea termenului impus de FMI prentru privatizare (n.r. 26 septembrie) ar putea fi singura şansă pentru salvarea "Oltchim" de la moarte.

Înainte de privatizare, combinatul de oţel "Sidex" Galaţi era aproape de faliment, cumulând restanţe enorme către furnizori, fiind în imposibilitate să mai atragă finanţare şi căpuşat din toate părţile, potrivit unei relatări făcute în 2008 de Radu Sârbu, denumită "Odiseea privatizării "Sidex" " (vezi INSERT). Conform articolului citat, intrarea în incapacitate de plată a combinatului ar fi antrenat prăbuşirea BCR, ceea ce - în acel moment - ar fi provocat crahul economiei naţionale.

La "Oltchim", Guvernul a schimbat complet strategia de privatizare pe ultima sută de metri, deşi combinatul îşi convocase deja acţionarii să aprobe conversia creanţei AVAS în acţiuni.

În şedinţa de joia trecută, Guvernul a renunţat la conversie şi a optat pentru vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de Statul Român la "Oltchim", reprezentând 54,8% din capitalul social şi a creanţelor AVAS şi "Electrica" SA, însumând 1,8 miliarde lei, adică 56% din totalul datoriilor companiei.

Acest demers ar putea fi o dovadă de flexibilitate din partea statului, însă sunt şi voci suspicioase care se întreabă dacă nu cumva noua strategie este "cu dedicaţie" pentru un investitor anume.

• Cristian Duţescu: Conversia nu era în avantajul nimănui

Avocatul Cristian Duţescu este de părere că, aşa cum era propusă, conversia nu era în avantajul nimănui. Domnia sa ne-a declarat: "Ar fi foarte bine să se găsească o soluţie care să includă şi un plan de reorganizare care să cuprindă nişte condiţii minimale având ca obiectiv salvarea companiei".

Joi, şeful OPSPI Remus Vulpescu a declarat pentru ziarul "BURSA" că cedarea creanţelor faţă de "Oltchim" se va face "la valoarea de piaţă".

Cristian Duţescu a comentat: "Nu prea înţeleg ce înseamnă cedarea creanţelor la valoarea pieţei. Care este valoarea de piaţă pentru nişte creanţe uriaşe? Dacă se gândeau la un model transparent, în concordanţă cu regulile bursei, prin care să emită obligaţiuni, era altceva. Ar fi fost o măsură coerentă care să dea logică şi transparenţă. Eu chiar am propus, în discuţii informale, o astfel de soluţie".

• PCC SE nu comentează, deocamdată, strategia Guvernului

De obicei foarte vocal, acţionarul minoritar al "Oltchim" PCC SE s-a abţinut să comenteze noua strategie a Guvernului.

Wojciech Zaremba, reprezentanul PCC SE în România, ne-a declarat: "Subiectul cu privire la decizia Guvernului de schimbare a strategiei de privatizare a Oltchim este unul foarte important şi trebuie abordat responsabil. PCC SE doreşte mai întâi să studieze toate aceste noi elemente din noua strategie de privatizare a Oltchim. PCC SE nu poate face comentarii doar în baza unor informaţii sumare".

• Marcel Murgoci: Ani pierduţi în privatizarea "Oltchim"

Marcel Murgoci, Director Operaţiuni Estinvest Focşani, nu crede că la baza deciziei Guvernului a stat o mai mare atractivitate a noii proceduri de privatizare: "Consider că majorarea de capital social prin conversia creanţei AVAS nu avea şanse să fie pusă în practică. Astfel s-au pierdut ani buni în procesul de privatizare a OLT ţinând cont că metoda conversiei datoriilor a fost una supusă aprobării Comisiei Europene (aprobare ce a durat ceva timp).

Ca atare, noua modalitate de privatizare este o alternativă viabilă".

Domnia sa opinează că statul este mult mai hotărât să ducă la bun sfârşit procesul de privatizare, împins de la spate de FMI (mult mai energic). Potrivit domnului Murgoci, există o singură piedică în acest proces - criza economică existentă la nivel global: "Aceasta nu va aduce mulţi investitori de calitate şi, mai ales, preţul final va avea de suferit".

Marcel Murgoci ne-a spus că a fost mirat de uşurinţa cu care Remus Vulpescu, şeful OPSPI, a oferit informaţii în presă legate de procesul de privatizare şi de contextul apariţiei acestuia.

Vulpescu a făcut declaraţii despre schimbarea strategiei de privatizare şi a dezvăluit informaţii legate de negocierile cu PCC SE.

Marcel Murgoci consideră: "Cred că domnul Vulpescu trebuia să ştie că obiectul procesului de privatizare este o societate comercială listată la Bursă şi, ca atare, orice declaraţie (mai ales fiind vorba despre privatizare) poate avea efect asupra preţului de cotare în piaţă. Cu toate acestea, nu pot să bănui că ar avea un interes în acest sens, dar era mult mai elegant dacă acest lucru se făcea printr-o informare oficială venită pe căile obişnuite ale comunicării cu investitorii".

Acţiunile "Oltchim" nu au fost oprite de la tranzacţionare joi, după declaraţiile oficialului OPSPI, însă Bursa a găsit de cuviinţă să le ţină în afara pieţei, vineri, după ce Guvernul a aprobat noua strategie de privatizare.

BVB a oprit OLT de la tranzacţionare "în vederea menţinerii unei pieţe ordonate şi a asigurării accesului egal la informaţia necesară deciziei de a investi (protecţia investitorilor)", potrivit Codului Bursei.

Cu toate acestea, prin intermediul BVB au fost comunicate numai informaţii legate de protestele de vineri de la companie, nu şi despre privatizare.

• Despre privatizarea "Sidex"

Combinatul siderurgic de la Galaţi - "Sidex" - a fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român. Valoarea tranzacţiei a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacţia a inclus angajamente investiţionale de 351 milioane de dolari şi un capital de lucru de 100 milioane de dolari. Începând cu 2004, Mittal Steel Galaţi este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV şi Ispat International N.

În articolul "Odiseea privatizării "Sidex" ", publicat de Radu Sârbu, pe 22 iunie 2008, se arată: "În raport cu estimările consultanţilor, termenii tranzacţiei au fost nejustificat de dezavantajoşi pentru statul român. Pe lângă faptul că plata preţului acţiunilor s-a făcut în rate, guvernul Năstase a capitalizat sub formă de acţiuni nu doar creanţele bugetului de stat, ci şi creanţele băncilor, ale furnizorilor de energie şi transporturi (ROMGAZ, ELECTRICA, SNCFR, PETROM), precum şi creanţele AVAB. Transformarea datoriilor în acţiuni s-a făcut la valoarea de 25.000 de lei/acţiune, iar LNM a plătit numai 10 cenţi/acţiune. Preţul acceptat a fost de doar o treime din cel evaluat de experţii americani.

În realitate, guvernul Năstase a luat cu o mână 70 de milioane, iar cu cealaltă a dat aproape 1,8 miliarde dolari! Pe lângă anularea penalităţilor de 600 milioane dolari şi vinderea pe nimic a datoriilor de 886 milioane dolari, guvernul a acceptat şi alte înlesniri: scutirea de taxe vamale a importului de echipamente pentru investiţiile asumate şi preluarea de către guvern a costurilor restructurării de personal: 200 de milioane dolari pentru ajutorul de şomaj pe doi ani şi alte 20 de milioane dolari pentru indemnizaţii de completare a ajutorului de şomaj. În plus, guvernul a acordat celui de-al doilea (pe atunci) producător de oţel din lume un credit fiscal enorm faţă de starea precară a finanţelor naţionale: 800 milioane dolari, reprezentând TVA şi 200 milioane dolari, reprezentând impozitul pe profit, amânate la plată pentru 5 ani. Tranzacţia a contribuit semnificativ la suspiciunile de corupţie de care a "beneficiat" fostul guvern al României.

Când indienii au preluat combinatul, au dat un răgaz de 10 minute direcţiei comerciale pentru a părăsi birourile. În acest fel au început "curăţenia" la "Sidex" . A urmat recapitalizarea, plata datoriilor restante faţă de furnizori şi relansarea profitabilă a activităţii. Parcă pentru a demonstra dimensiunile jafului de până atunci, combinatul a trecut pe profit înainte ca să se facă vreo investiţie tehnologică; s-au schimbat doar regulile şi motivaţiile. Astăzi, "Sidex" produce mai mult oţel, cu mult mai puţini salariaţi (au rămas 60% faţă de momentul privatizării), nu are datorii restante şi plăteşte sume importante la bugetele statului şi la cele locale. Sigur că creşterea pieţei mondiale a oţelului are o contribuţie importantă la succesul actual al întreprinderii gălăţene, dar cauza esenţială a schimbării rezidă în privatizare. Privatizarea "Sidex" poate fi socotită, nu prin termenii tranzacţiei, ci prin consecinţele sale, ca fiind una de succes".

• • Oltchim nu mai trimite angajaţii în şomaj tehnic

Consiliul de Administraţie al Oltchim a hotărât, vineri, să anuleze decizia din ziua anterioară prin care peste 500 de angajaţi urmau să fie trimişi în şomaj tehnic în perioada 27 august - 30 septembrie, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Conducerea combinatului anunţase că va trimite în şomaj tehnic 506 angajaţi, din cauza lipsei capitalului de lucru necesar repornirii activităţii de petrochimie de la Piteşti.

Urma ca, în această perioadă, salariaţii să beneficieze de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază.

Conducerea combinatului a revenit asupra deciziei după ce salariaţii

de la Bradu (judeţul Argeş) din cadrul Diviziei Petrochimice, cei care urmau să fie trimişi în şomaj, au declanşat vineri un protest în faţa Oltchim.

Protestatarii au cerut demisia directorului general Constantin Roibu, care, potrivit surselor de presă, ar fi coborât, în mijlocul mulţimii, să calmeze spiritele. (Viviani Mirică)