OPINII BNR dă semnalul apropiatei creşteri a dobânzilor

Faptul că BNR ratează consecvent ţintele de inflaţie nu mai surprinde pe nimeni, iar în acest an, ca de multe alte ori, instituţia în cauză a ridicat ştacheta la 5,6%, potrivit declaraţiei guvernatorului Mugur Isărescu, la cel mai recent raport privind inflaţia. Faţă de o ţinta iniţială de 2,5% plus/minus 1% pentru 2021, calea e lungă şi bătută cu tot soiul de explicaţii savante. Ce va face BNR? "Mai întâi renunţăm la achiziţia de active, noi nu am mai cumpărat de câteva luni titluri de stat, apoi reglezi lichiditatea... Dar mesajul pe care vreau să-l dau este că ciclul de scădere al dobânzilor în România s-a oprit", spunea acesta.

Iar pentru reglarea lichidităţii, dobânzile ar trebui nu doar să nu scadă, ci să mai crească. De altfel, mesajul e limpede pentru cine are urechi de auzit şi are datorii în plan. Nu e momentul să te îndatorezi acum, calea dobânzilor e setată în sus. Marea păcăleală pe care băncile vor încerca să o vândă debitorilor este că accesând un credit cu dobândă fixă vor fi scutiţi de probleme. Poate doar dacă iau un credit de nevoi personale cu dobândă fixă pe termen scurt pentru că în cazul unuia ipotecar, după 5-7 ani se revine la algoritmul de calcul al dobânzilor pornind de la indicele de referinţă IRCC şi marja băncii. Iar cei care vor ieşi de sub umbrela dobânzilor fixe, peste 5 ani vor găsi un IRCC umflat corespunzător. Iar traiectoria pieţei imobiliare e clară-cresc dobânzile la credite, scad preţurile caselor. Iar dacă dobânzile cresc suficient de mult, vom vedea la un moment dat din nou executări silite în piaţa imobiliară.

Semnalul tras de BNR privind inversarea ciclurilor dobânzii ar trebui urmat şi de Guvern, de voie sau de nevoie. Deocamdată statul obţine încă relativ uşor fonduri din partea mediului bancar, dar se simte o oarecare tensiune şi aici, băncile nu mai cumpără cu ochii închişi, iar statul va trebui să urce treptat dobânzile. Asta se vede foarte bine şi pe segmentul împrumuturilor acordate de populaţie. În iulie, suma colectată de Ministerul Finanţelor pentru cele trei emisuni de titluri de stat listate la bursă în cadrul programului Fidelis a fost în scădere cu peste 100 milioane de euro faţă de oferta derulată în martie.

Când investitorii vor vedea inflaţia din ultima lună îşi vor pierde instantaneu bună parte din apetitul de a mai cumpăra titluri de stat la dobânzi sub 3% la lei. De ce ai împrumuta statul cu 2,95% pe un an dacă ne aşteptam la inflaţie de peste 5%? Sigur, se poate miza în continuare pe parteneriatul nedeclarat cu băncile-la ghişeu ai dobânzi de 1-2% la principalele bănci, la Trezorerie te aşteaptă statul cu aproape 3%. Numai că în condiţiile în care inflaţia urcă mai serios, lumea poate căuta oferte cât mai apropiate de cifrele oficiale şi băncile mici au şi astfel de produse, unde dobânzile sar de 4%. Astfel încât, treptat, dobânzile la termen vor începe să urce, iar băncile mari vor fi nevoie să ofere mai mult pentru a nu îşi pierde resursele, dacă tot se laudă BNR că va începe să regleze lichiditatea.

Vestea proastă este că puterea de cumpărare nu poate fi sacrificată pe termen lung, iar lucrurile vor începe să arate a stagflaţie, cu preţurile în urcare la energie şi materii prime care lovesc în cerere şi cu griparea motoarelor creşterii economice pe fondul inevitabilelor majorări de dobândă. Măcar de nu s-ar încerca o creştere foarte lentă a dobânzilor, ci un salt brusc şi mai abrupt, spre 2%, care să determine fuga banilor speculativi din pieţe, vinovaţi de creşterile multor active în această perioadă, şi aşezarea cotaţiilor pe un prag mai suportabil, inclusiv la energie (vezi umflarea certificatelor de carbon).