OPINII Erste Bank şi bonusul de piaţă dezvoltată

Evoluţia în oglindă a cotaţiilor Erste Bank, BRD-GSG şi Banca Transilvania lasă un gust amar celor care îşi pun speranţele şi banii în pieţele de frontieră precum BVB. Dacă acţiunile BRD au un avans de 15% de la începutul anului, iar cele ale Băncii Transilvania aveau un plus de numai 10% înainte de vestea parafării achiziţiei Bancpost, ascensiunea preţului acţiunilor Erste exprimat în lei era net superioară, cu un plus de aproximativ 30% (în ianuarie cotaţiile debutau în jur de 130 lei/acţiune la BVB). Asta în condiţiile în care 2017 a fost anul creşterii masive de venituri în România, aspect reliefat în apetitul mai mare de credit al consumatorilor, anul în care dobânzile s-au aflat multă vreme la minime istorice, iar creditele Prima Casă au duduit şi, nu în ultimul rând, o perioadă cu o creştere economică record, un detaliu care contribuie de asemenea la încrederea debitorilor. Băncile locale şi-au scos grosul neperformantelor din bilanţuri, au mai primit o parte din rezervele în valută de la BNR, legile falimentului personal şi a dării în plată nu le-au provocat daune majore, iar cea a conversiei împrumuturilor în valută s-a blocat la Curtea Constituţională. E drept, pe final de an, preţul acţiunilor a fost şifonat de bâlbele autorităţilor privind fondurile private de pensii (reducerea contribuţiilor, în condiţiile în care fondurile de pensii sunt printre cei mai mari şi consecvenţi investitori la BVB) şi nici modificarea codului fiscal cu promisiunea ca optimizările fiscale să devină sport extrem n-a picat prea bine băncilor locale. Cu toate astea, diferenţa de la simplu la dublu sau chiar triplu în ceea ce priveşte randamentul investiţiei în cele 3 bănci e greu de digerat.

Erste Group a raportat în trimestrul al treilea un venit din dobânzi de 3,2 miliarde euro, în scădere cu 1% faţă de cel din perioada similară din 2016 în timp ce veniturile din taxe şi comisioane au urcat cu 3% (1,3 miliarde euro în total). Una peste alta, banca a avut un venit din operaţiuni de aproape 5 miliarde euro, cu o jumătate de procent sub cel din T3 2016, în condiţiile în care cheltuielile au crescut cu puţin peste 1,5%, la 3 miliarde euro. Profitul net raportat de bancă a fost sub un miliard de euro (980 milioane euro), o evoluţie cu 16% sub cea de anul trecut în condiţiile în care, e drept, rezultatul din 2016 a fost influenţat de exitul de la VISA Europe. Activele băncii au crescut cu 6,5%, până la 208 miliarde euro. Banca are o capitalizare de 15,4 miliarde euro, destul de mare dacă ne raportăm la profitul de sub un miliard după primele 9 luni ale anului, cel puţin după standardele româneşti.

Spre comparaţie, Banca Transilvania bifa la 9 luni un profit net mai mare cu 18% (780 milioane lei), iar BRD a bătut recordul, cu un avans de 76% (profit de 1 miliard de lei). Capitalizarea celor două bănci (9,3 miliarde lei Transilvania şi 9 miliarde lei BRD) prin raportare la profiturile obţinute n-ar justifica deloc diferenţa de ritm în care au avansat cotaţiile în 2017 dacă ignorăm detaliul vizibilităţii, radarele investitorilor fiind mai îndreptate spre Viena decât spre Bucureşti. Să mai spunem referitor la cele două bănci româneşti că Transilvania avea credite nete cu 10% mai mari decât cele raportate la T3 anul trecut (140.000 credite noi), în condiţiile în care depozitele atrase au urcat la rândul lor cu 7% în ciuda scăderii dobânzilor iar provizioanele erau mai mici cu aproape 90% (o sursă bună de profit). BRD avea la rândul său cu 7% mai multe credite acordate (30 miliarde lei, plus 34.000 credite noi), majorarea depozitelor atrase a fost de numai 1% iar rata neperformantelor era sub 8% (de la 10% la T3 din 2016).