OPINII Ministerul Justiţiei atrage atenţia că proiectul de lege românesc privind autorizarea producătorilor de tehnologie prezintă mari deficienţe din punct de vedere juridic şi constituţional

Poziţia oficială a Ministerului Justiţiei ("MJ") asupra proiectului de lege cu privire la măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii şi condiţiile implementării reţelelor 5G ("Proiectul de Lege") iniţiat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor ("MTIC") a fost publicată recentⁱ .

Potrivit conţinutului documentului publicat pe site-ul Consiliului Economic şi Social, MJ a avizat favorabil Proiectul de Lege, dar a formulat o serie de obsevaţii importante pe marginea acestuia. Aceste observaţii privesc o serie de îngrijorări majore care au mai fost abordate atât în timpul procesului de consultare publică, cât şi în diferite articoleⁱⁱⁱⁱⁱ , şi care au fost complet ignorate de către MTIC la elaborarea versiunii uşor revizuite a proiectului de act normativ publicată după încheierea etapei de consultare publicăⁱᵛ şi transmisă spre a fi avizată de MJ şi de către alte autorităţi relevante.

Observaţiile MJ sunt prezentate pe scurt mai jos.

i. Încălcarea principiilor statului de drept în lipsa unor criterii corespunzătoare de evaluare

MJ menţionează posibila încălcare a principiilor legalităţii şi al statului de drept stabilite prin articolul 1 alineatele (3) şi (5) din Constituţia României, ca urmare a lipsei unor criterii clare şi obiective de evaluare în cadrul procedurii de autorizare.

Potrivit MJ, controlul jurisdicţional este o componentă esenţială a statului de drept şi nu poate fi exercitat în mod efectiv în lipsa unor criterii clare şi obiective, având în vedere şi faptul că actele administrative trebuie să fie motivate şi că acest lucru nu este posibil în lipsa unor astfel de criterii.

MJ citează de asemenea Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionaleᵛ , care la rândul ei face referire la decizii ale Curţii Europeane a Drepturilor Omului privind importanţa clarităţii şi predictibilităţii legilor.

ii. Nerespectarea Setului Comun de Instrumente 5G

MJ mai menţionează necesitatea de a respecta Setul Comun de Instrumente 5Gᵛⁱ cu privire la desfăşurarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare, atât de natură non-tehnică, cât şi tehnică (cele din urmă fiind total ignorate de către iniţiatorul Proiectului de Lege).

iii. Lipsa studiilor de impact şi a fundamentării soluţiei de politici publice adoptate

Cu privire la acest aspect, MJ a subliniat în special nevoia ca iniţiatorul Proiectului de Lege să evalueze informaţii suplimentare cu privire la impactul acestuia asupra mediului de afaceri şi a reamintit că, potrivit articolului 30 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, studiile de impact sunt obligatorii în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebite.

Mai mult, adresa MJ citează Decizia Curţii Constituţionale nr. 153/2020, care menţionează în mod expres nevoia de a justifica concluziile din expunerile de motive ale proiectelor de acte normative prin studii, cercetări, evaluări statistice şi prin orice alte tipuri de resurse care să susţină, în mod obiectiv, datele şi concluziile care justifică intervenţia de reglementareᵛⁱⁱ.

iv. Necesitatea de a justifica de ce a fost aleasă soluţia emiterii autorizaţiilor de către Prim-Ministrul

În acest sens, MJ a subliniat că ar trebui să existe o justificare pentru desemnarea Prim-Ministrului în vederea emiterii autorizaţiilor, în locul unui alt organ (colegial), având în vedere şi prevederile Constituţiei şi ale Codului Administrativ cu privire la atribuţiile PrimMinistrului. Într-adevăr, potrivit acestor acte normative, PrimMinistrul are un set diferit de atribuţii decât emiterea de autorizaţii, precum:

- conducerea Guvernului şi coordonarea activităţii membrilor acestuia;

- prezintă Parlamentului rapoarte cu privire la aspect ce ţin de politicile guvernamentale;

- răspunde întrebărilor şi interpelărilor venite din partea membrilor Parlamentului;

- reprezintă guvernul la nivel national şi international;

- desemnează şi demite anumiţi oficiali publici;

- contrasemnează decretele emise de către Preşedintele României.

v. Efectele anticoncurenţiale ale Proiectului de Lege

În acest sens, MJ consideră important să existe o evaluare realizată de către Consiliul Concurenţei.

Concluzionând, apreciem că poziţia Ministerului Justiţiei poate fi interpretată ca fiind în linie cu susţinerile noastre anterioareᵛⁱⁱⁱ , şi anume:

(a) desi protecţia reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii critice pentru a asigura securitatea şi apărarea naţionale este desigur de dorit (motiv pentru care credem că a fost avizat favorabil Proiectul de Lege de către MJ),

(b) acest lucru trebuie, totuşi, realizat doar în conformitate cu cadrul legal în vigoare, care include, printre altele, Constituţia României, dreptul Uniunii Europene, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (motiv pentru care au fost făcute observaţii substanţiale de către MJ privind posibilele încălcări ale legii şi ale Constituţiei de către Proiectul de Lege în forma sa actuală).

Prin urmare, se poate presupune, în mod rezonabil, că MTIC va analiza cu atenţie observaţiile MJ şi că va decide să modifice în mod corespunzător Proiectul de Lege.

Totuşi, dacă MTCI va decide să nu ţină cont de aceste observaţii, ne putem aştepta de asemenea în mod rezonabil că, la momentul la care va fi în situaţia de a discuta adoptarea Proiectului de Lege în vederea trimiterii acestuia către Parlament, Guvernul României va lua în considerare (i) aceste observaţii majore ale Ministerului Justiţiei, precum şi îngrijorările cu privire la aceleaşi aspecte, exprimate de diferite părţi interesate în timpul consultării publice, precum şi (ii) concluziile Consiliului Europeiⁱˣ, care a chemat statele membre să valorifice la maximum Setul Comun de Instrumente 5G, şi în special să aplice restricţiile relevante cu privire la producătorii consideraţi a avea risc crescut nu mai în privinţa activelor importante, definite ca fiind critice şi sensibile în evaluarea coordonată a riscurilor la nivelul Uniunii Europene.

Suplimentar faţă de cele menţionate mai sus, şi având în vedere recenta scrisoare a Comisiei Europene, prin care aceasta reaminteşte că, atunci când un proiect de lege include reglementări tehnice, inclusiv specificaţii tehnice, aşa cum sunt definite de Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale ("Directiva TRIS"), este obligatorie informarea Comisiei Europene cu privire la proiectul în chestiune, revine MTIC sarcina de a solicita Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să notifice Direcţia Generală a Comisiei pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri cu privire la conţinutul Proiectului de Lege.