OPINII Urma scapă turma e valabil şi în materie de economisire

Veştile privind dobânzile în creştere pentru sumele economisite se adună din toate direcţiile, fie că vorbim de ofertele statului la emisiunile de certificate de trezorerie din programele Tezaur şi Fidelis, fie că vorbim de ofertele băncilor pentru deponenţi.

Sigur, faţă de dobânzile în jur de 1% cu care marile bănci îşi tentau în urmă cu jumătate de an deponenţii, ofertele actuale par atractive, dar să nu uităm că nu au apărut încă randamentele real pozitive decât în cazul unor obligaţiuni negarantate listate la bursă.

Să aruncăm o privire asupra modului cum au crescut dobânzile. În decembrie 2021, se listau noi emisiuni Fidelis cu dobânzi de 4% la un an pentru titlurile în lei, 4,6% la 3 ani. În aprilie 2022, am avut ultima rundă din cadrul programului Fidelis, iar dobânzile urcaseră la 4,75% la un an şi 5,5% la 3 ani. În mai puţin de 4 luni am avut, deci, un salt de un punct procentual la dobânda la 3 ani, o evoluţie spectaculoasă.

În decembrie 2021, se lansa o emisiune Tezaur unde dobânzile erau de 4,25% la un an, 4,75% la 3 ani şi 5,1% la 5 ani. În aprilie 2022, oferta este mult mai generoasă - 4,8% dobânda la un an şi 5,8% la 3 ani. Aici avem deja peste 1 punct procentual în plus la scadenţa de 3 ani. Mai e mult până la 8,5%, cât a fost inflaţia pe februarie, dar...se merge în direcţia bună.

Generozitatea statului a fost urmată de bănci care şi-au dat seama că pierd bani în competiţia cu ofertele de certificate de trezorerie într-o perioadă când ar trebui să ţină cu dinţii de ei. Mă refer la majorarea dobânzii de politică monetară care trage în sus Robor şi IRCC, iar pe fondul scumpirii creditelor vor apărea şi împrumuturile neperformante, deci nevoia de a constitui provizioane.

După ce Banca Românească venise cu o campanie pentru atragerea de fonduri noi, valabilă până în 13 mai, prin care oferea dobânzi cu care surclasa competiţia pe multe scadenţe (de pildă 4,5% la 6 luni, 4,75% la un an şi 5% la 2 ani), TBI Bank contraatacă şi ridică ştacheta la 4,65% la 6 luni, 5% la 12 luni, 5,50% la 24 luni, 6% la 36 luni.

Deşi până la 8-9% cât oferă la BVB obligaţiunile corporatiste negarantate distanţa e încă mare, presupun că va fi redusă în perioada următoare până în apropierea inflaţiei anualizate. Mai ales că vom primi veşti proaste în a doua parte a anului dinspre mărfurile alimentare a căror distribuţie este afectată de evenimentele din jurul Ucrainei şi sancţiunile la adresa Rusiei, iar inflaţia va cunoaşte un nou puseu, după ce abia scăpasem de influenţa energiei cu noua schemă de plafonare.

Ce ar trebui să facă cei care au bani puşi de-o parte la dobânzi minuscule în prezent? Este foarte posibil ca la finalul anului dobânzile să fie cu până la 1,5-2% peste cele mai bune oferte din prezent, dar ar fi păcat să aştepte până atunci la actualele randamente. Soluţia ar fi să deschidă un depozit pe termen scurt, de 6 luni de pildă (la dobânzi anualizate de 4,5-4,6%), şi să folosească banii la scadenţă pentru a face plasamente mai lungi.

Ideea este să se facă plasamente cu scadente scurte când dobânzile sunt în urcare şi cu scadenţe lungi când intuim că inflaţia a atins un plafon şi ar putea urma scăderi. Pentru titlurile listate la bursă nu e la fel de simplu, creşterea dobânzilor la noile emisiuni va atrage scăderi ale valorii de piaţă pentru cele deja listate şi lichidarea înainte de termen, chiar dacă va păstra dobânda acumulată între timp, va însemna şi o scădere a valorii nominale.