ORAŞELE MICI CONTESTĂ BUGETUL APROBAT DE GUVERN: "Guvernul Cîţu doreşte ruralizarea României"

Bugetul aprobat la finalul săptămânii trecute de guvern şi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului îi nemulţumeşte profund pe edilii micilor oraşe din ţara noastră, care susţin că nu vor avea bani nici pentru susţinerea spitalelor din localităţile respective şi nici pentru proiectele de investiţii necesare dezvoltării comunităţilor locale.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România (organism care numără 216 oraşe mici şi mijlocii), Ionel Chiriţă, a declarat pentru ziarul BURSA:

"Premierul Florin Cîţu una spune şi alta fumează. Ne-a promis că ne va asigura 90% din fondurile necesare plăţii asistenţilor şi însoţitorilor persoanelor cu handicap şi, în realitate, în proiectul aprobat scrie că finanţarea se va asigura de la bugetul de stat în limitele prevăzute de lege. Păi legea prevede că bugetele locale pot primi pentru asistenţii şi însoţitorii persoanelor cu handicap până la 90%. Aşa cum e trecut acum în proiectul de lege, Guvernul ne poate da între 0,1% şi 90%. Considerăm că se impune un amendament în Parlament care să prevadă clar că Guvernul susţine 90% din plata indemnizaţiilor persoanelor respective".

Reprezentantul oraşelor mici şi mijlocii din ţara noastră ne-a mai spus că, deşi premierul a declarat că va acorda 65% din impozite şi taxe comunităţilor locale, procentul a fost diminuat cu 2%. Cei 2% au fost mutaţi în bugetele consiliilor judeţene cu destinaţie fixă: susţinerea instituţiilor de cultură.

Mai mult, preşedintele executiv al AOR afirmă că Executivul nu asigură nici fondurile necesare pentru susţinerea spitalelor şi liceelor din oraşele respective, unităţi care deservesc mai multe comune din apro­pierea localităţilor urbane.

"Bani nu ni se dau şi, dacă se întâmplă vreun incendiu ca la Matei Balş, primarii vor fi traşi la răspundere sau chemaţi să dea cu subsemnatul pe la DNA. Nu este normal. Dacă nu ni se dau bani, noi cerem să ni se ia şi competenţele privind unităţile spitaliceşti. Să rămână la cei care au banii şi nu îi dau, adică la Guvern. La fel este situaţia şi în privinţa gratuităţii la transportul şcolar. Deşi anul trecut guvernul Orban a dat OUG 70/2020, prin care gratuitatea transportului elevilor era asigurată de la bugetul de stat, guvernul Cîţu nu ne dă niciun ban pentru aşa ceva, ci lasă toată finanţarea în seama bugetelor locale. Aşa ceva este inadmisibil, pentru că ne taie orice sursă de cofinanţare pentru proiectele privind dezvoltarea infrastructurii necesară comunităţilor locale. De aceea, mulţi primari de oraşe mici se gândesc serios să solicite guvernului ca localităţile să revină la rangul de comună, pentru că în mediul rural se alocă mai mulţi bani de la guvern pentru proiectele de infrastructură şi sunt accesibile mai uşor şi fondurile europene. Practic, prin bugetul aprobat, putem afirma că guvernul Cîţu doreşte ruralizarea României", ne-a spus Ionel Chiriţă.

El a precizat că membrii AOR ar dori ca orice guvern să stabilească prin bugetul de stat, în mod transparent, care sunt sumele ce vor fi alocate fiecărei primării în parte, aşa cum s-a făcut în bugetul pentru anul 2018. Edilii susţin că, în acest mod, vor şti exact, de la începutul anului, pe ce sume pot miza de la bugetul statului şi pot stabili mai uşor care sunt sumele de care ar avea nevoie din impozitele şi taxele locale pentru derularea activităţii şi pentru realizarea proiectelor necesare comunităţilor pe care le conduc.

• Spitalele şi liceele, finanţate din bugetele oraşelor, dar folosite de localităţile din întreaga zonă

Primarii oraşelor mici şi mijlocii din ţară solicită alocarea unor sume suplimentare între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în func­ţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează/cofinanţează.

Edilii arată că mai mult de o treime din populaţia României (peste 7 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care le organizează, finanţează/cofinanţează şi gestionează oraşele, beneficiarii fiind - în mod egal - locuitorii oraşelor şi comunelor învecinate.

"Am primit o situaţie privind cheltuielile respective de la 30 de oraşe din ţară, membre ale asociaţiei noastre. De exemplu, Cernavodă şi Mioveni alocă 300 lei/locuitor/an pentru aceste servicii, alte oraşe alocă 200 lei/locuitor/an, iar alte localităţi - 100 lei/locuitor/an. Media este o alocare de 200 lei. Majoritatea deservesc o populaţie de trei ori mai mare decât oraşul respectiv, dar există cazuri şi mai grave: Târgu-Neamţ are 20.000 locuitori, dar spitalul şi unităţile de învăţământ liceale şi profesionale deservesc 140.000 locuitori. Numai că, în cei 200 de lei/locuitor/an nu intră şi efortul bugetar făcut de oraşe pentru susţinerea proiectelor cu fonduri europene pentru licee şi spitale, cum ar fi reabilitarea termică, modernizarea unităţilor respective, achiziţionarea de aparatură. Toate acestea, în privinţa cofinanţării, sunt suportate numai din bugetele oraşelor, dar de ele beneficiază o populaţie de cel puţin trei ori mai mare", ne-a precizat Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România.

De aceea, Asociaţiei Oraşelor din Româ­nia susţine că stabilirea mecanismului de alocare a sumelor pentru bugetele locale în anul 2021 trebuie să pornească de la trei principii necesare şi obligatorii pentru îndeplinirea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare:

-"Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă şi resursele financiare necesare";

-"O administraţie eficientă pentru cetăţean se poate realiza doar prin asigurarea de resurse suficiente, inclusiv din punct de vedere financiar";

-"Unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale care din resursele financiare de care dispun nu îşi pot asigura sumele necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege pot retransmite Guvernului competenţele transmise în procesul de descentralizare fără resursele financiare suficiente exercitării acestora".

Conform reprezentanţilor AOR, dacă acest mecanism nu va fi astfel implementat, zeci de oraşe vor solicita trecerea la statutul de comună, deoarece nu mai pot face faţă cheltuielilor curente, precum şi din cauza subfinanţării de la bugetul de stat, a lipsei unor oportunităţi de dezvoltare urbană zonală, a neînţelegerii de către guvernanţi a rolului oraşului şi a lipsei de finanţare dedicată din fonduri europene.