Modificările aduse legii pieţei de capital, prin ordonanţa Guvernului, din luna decembrie, au ajuns în Parlament, iar senatorii din Comisia de Buget-Finanţe s-au apucat deja să facă schimbări, conform unor solicitări venite din partea pieţei.
Astfel, senatorii au decis ca, în cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor să subscrie noile acţiuni, să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 80% din capitalul social subscris, faţă de 75%, nivelul din Ordonanţă, potrivit unor surse.
Camera Deputaţilor este, însă, forul decizional.
Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) şi Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital ceruseră ca senatorii să ridice nivelul prezenţei la 85%, pentru Adunările în care se decide ridicarea dreptului de preferinţă, considerând că, la o prezenţă necesară de 75%, decizia este, practic, în mâna majoritarilor, iar minoritarii sunt defavorizaţi.
Potrivit unor surse, chiar Bursa de Valori Bucureşti ar fi susţinut acest punct de vedere. Într-o scrisoare transmisă Ministerului Finanţelor, în decembrie, directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski a arătat că prevederile proiectului de ordonanţă de urgenţă referitoare la majorările de capital "pot avea consecinţe negative asupra acţionarilor minoritari ai societăţilor listate". Sobolewski a continuat: "Astfel, în cazul majorărilor de capital prin aport în numerar sau cu aport în natură, susţinem modificarea nivelului de prezenţă a acţionarilor de la 3/4 la 85%".
Pragul de 80% este o soluţie de compromis, care însă nu este considerată suficientă de unele voci din piaţă.
În ipoteza în care plenul Senatului nu adoptă proiectul de lege până pe 23 martie, acesta va trece prin procedura adoptării tacite, în forma sa iniţială, fără amendamentul creşterii prezenţei necesare pentru ridicarea dreptului de preferinţă.
OUG din decembrie a vizat, printre altele, modificarea a două alineate din articolul 240 din legea 297 a pieţei de capital, privind condiţiile de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.
Astfel, în cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care deţin cel puţin 2/3 din drepturile de vot.
De asemenea, majorările de capital social prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care să reprezinte cel puţin 2/3 din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în bunuri performante, necesare realizării obiectului de activitate al societăţii emitente.
Pe tot parcursul dezbaterii proiectului de ordonanţă, cerinţele pentru adunările în care se decide ridicarea dreptului de preferinţă au fost criticate dur şi de Asociaţia Brokerilor, şi de AIPC.
Înainte de adoptarea ordonanţei, AIPC a transmis că relaxarea condiţiilor de cvorum şi majoritate în AGA la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură poate facilita abuzuri ale acţionarilor majoritari.
Potrivit Asociaţiei, redactarea anterioară a articolului 240, chiar dacă era radicală, a curmat abuzurile acţionarilor majoritari, care, prin aporturi în natură, îi diluau pe minoritari. AIPC a mai precizat, anul trecut, că avea cunoştinţă de existenţa unor acţionari care, în măsura în care Proiectul OUG urma să fie adoptat, intenţionează să abuzeze de posibilităţile oferite de modificarea art. 240 din Legea nr. 297/2004 şi să procedeze la diluarea abuzivă a participaţiilor acţionarilor minoritari.