PANDEMIA COVID-19 A DIMINUAT VENITURILE PRIMĂRIILOR Bugetele locale, la cota de avarie

Starea de urgenţă instaurată din cauza pandemiei Covid-19 şi măsurile luate de autorităţile centrale au efecte negative cu privire la finanţele publice locale. Primăriile au nevoie urgentă de finanţare de la bugetul de stat şi de mărirea plafoanelor de creditare şi de tragere, precum şi de alocarea sumelor necesare pentru plata asistenţilor sociali şi persoanelor cu dizabilităţi, conform declaraţiilor reprezentanţilor asociaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale care au prezentat problemele respective premierului Ludovic Orban şi ministrului finanţelor publice, Florin Cîţu, în cadrul unei videoconferinţe care a avut loc ieri.

Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România, a spus pentru Ziarul BURSA: "În privinţa veniturilor, situaţia este dramatică în acest moment la nivelul administraţiilor publice locale. Dacă în anii trecuţi, la 31 martie, datorită bonificaţiilor acordate, aveam în bugetele locale 60% din valoarea impozitelor şi taxelor pentru întregul an, în 2020, odată cu amânarea termenului limită la 30 iunie, avem în vistieriile locale doar 30% din bugetul anual. Am atras atenţia premierului şi ministrului de finanţe că nu vom mai putea încasa aceeaşi sumă, deoarece, după ridicarea stării de urgenţă, oamenii vor avea alte priorităţi. De aceea am propus să împărţim acest efort bugetar între autorităţile locale şi Ministerul Finanţelor Publice".

Preşedintele executiv al AOR a menţionat că autorităţile locale au două surse de venituri. Prima este reprezentată de impozitele şi taxele locale care anul acesta au fost încasate până în prezent doar în proporţie de 30%, dar Ionel Chiriţă speră ca, până la finalul anului, primăriile să ajungă la o cotă de încasare situată între 50% şi 60%. A doua sursă de venit este din regularizările de sume primite de la Ministerul Finanţelor Publice.

"De aceea, scăderea veniturilor trebuie să şi-o asume MFP, deoarece noi nu avem posibilitatea să ne împrumutăm pentru a acoperi cheltuielile de funcţionare ale administraţiilor publice locale", a afirmat Ionel Chiriţă.

Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), a declarat pentru Ziarul BURSA: "În privinţa veniturilor bugetare, avem un mare gol şi vom avea în continuare, dacă nu se vor găsi resurse la bugetul de stat care trece şi el printr-o perioadă dificilă. Eu sunt unul dintre cei care au fost de acord cu amânarea termenului limită de plată a impozitelor şi taxelor locale la 30 iunie, ca o formă de clemenţă în condiţiile actuale. Precizez că pierderile bugetare nu sunt pe plan local, pentru că noi, într-un fel sau altul, ne vom strânge până la finalul anului cotele procentuale programate pentru 2020. Pierderile pe care le înregistrăm provin din neîncasarea la bugetul de stat a sumelor ce ne sunt repartizate pe baza cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din TVA, pentru reechilibrarea bugetelor locale. Iar cum bugetul de stat nu mai încasează cât a programat, nu vom primi nici noi sumele necesare reechilibrării".

• Sumele alocate investiţiilor, neafectate de pandemia Covid-19

În privinţa reducerii cheltuielilor de funcţionare ale primăriilor prin trimiterea în şomaj tehnic, prin rotaţie, câte 15 zile, a funcţionarilor publici, măsura a iscat mai multe controverse, după ce sindicatele au anunţat că ea va aduce reduderi salariale de aproximativ 35% sau mai mult pentru anumite categorii de salariaţi din cadrul administraţiilor publice locale.

Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al AOR, ne-a spus: "Declaraţiile unor lideri sindicali că se vor reduce cu 35% salariile angajaţilor din administraţia publică locală nu sunt corecte, deoarece nu se poate generaliza situaţia unor primării. În majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale, la ultimele creşteri s-a stabilit un salariu fix mai mare şi s-a renunţat la sporuri. Mai există câteva primării unde, pe lângă salariul de bază, se mai plătesc sporuri. Doar acolo vor fi reduceri de 35% ale veniturilor pentru funcţionarii publici care vor sta 15 zile acasă. Oricum, termenul trebuie reglementat strict de Guvern. Dacă este vorba despre zile calendaristice sau dacă este vorba despre zile lucrătoare. În cazul în care este vorba despre zile lucrătoare, atunci este posibil ca scăderea salariilor să fie mai mare decât aceea luată în calcul de autorităţile publice centrale".

Reprezentanţii structurilor asociative din administraţia publică locală au precizat că în cursul acestui an investiţiile programate se vor derula după calendarul stabilit la începutul anului şi că Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va asigura sumele necesare pentru plata facturilor.

Ionel Chiriţă ne-a spus: "Am arătat premierului Ludovic Orban că suntem de acord că dezvoltarea localităţilor trebuie asigurată din fonduri europene. Aşteptăm un răspuns privind cofinanţarea proiectelor realizate din fondurile europene. Am solicitat ridicarea gradului de îndatorare de la 30% la 35% şi majorarea plafonului de creditare şi tragere. În privinţa plafonului de trageri, premierul ne-a promis că acesta va creşte cu 500 milioane lei, deşi noi am solicitat o majorare de 1,5 miliarde lei. La plafonul de creditare am soilicitat o majorare de un miliard de lei".

• Doar 50% din sumele alocate asistenţei sociale au ajuns în bugetele locale

Reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România au ridicat şi ei problema majorării respectivelor plafoane. Emil Drăghici, preşedintele ACoR a precizat: "Am discutat atât cu premierul Ludovic Orban, cât şi cu ministrul finanţelor, Vasile Cîţu, şi în prealabil cu secretarul de stat Sebastian Burduja despre majorarea plafonului de creditare şi trageri pentru investiţii. Am primit asigurări că vor fi alocate sume inclusiv pentru investiţiile din PNDL 1 care nu au fost încă demarate. Ion Ştefan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ne-a transmis că în privinţa proiectelor pe PNDL au fost plătite facturile emise inclusiv în prima săptămână a lunii martie 2020 şi peste câteva zile va începe plata facturilor emise în a doua săptămână a lunii trecute".

Una dintre temele fierbinţi discutate ieri cu reprezentanţii Guvernului a fost şi situaţia plăţii asistenţilor sociali, a persoanelor cu dizabilităţi şi a însoţitorilor acestora.

Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al AOR, ne-a spus: "Problema asistenţilor sociali şi a persoanelor cu dizabilităţi este una sensibilă. Până anul trecut, ni se asigura de la bugetul de stat 90% din sume, iar 10% era repartizat din bugetul local. La începutul lui 2019, fosta guvernare a alocat întreaga sumă bugetului local. Până acum, în 2020, de la bugetul de stat ni s-a asigurat doar 50% din sumele necesare plăţii asistenţilor sociali şi persoanelor cu dizabilităţi, schimbându-se şi sursa de finanţare. Noi avem capacitatea să propunem soluţii, care, dacă vor fi aplicate, ne vor ajuta să trecem cu bine peste situaţia actuală. Dar efortul financiar trebuie să fie comun, asumat atât de administraţia publică locală, cât şi de administraţia centrală. În discuţiile cu premierul şi cu ministrul de finanţe, am găsit înţelegere din partea acestora, dar am constatat că măsurile propuse de noi s-au lovit de obtuzitatea gândirii unor funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice".

El a menţionat că, pentru asigurarea funcţionării primăriilor, este nevoie ca Guvernul să aloce pentru bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale o sumă minimă de 830 lei pe locuitor. Banii care vor fi colectaţi de administraţiile publice locale peste această sumă să rămână la bugetul local pentru finanţarea investiţiilor mici sau a altor proiecte de interes pentru cetăţenii fiecărui oraş sau fiecărei comune.

Reprezentanţii administraţiilor publice locale mai doresc publicarea în Monitorul Oficial a modelelor orientative pentru statutul consiliilor locale şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, precum şi generalizarea transmiterii online către prefecturi a tuturor documentelor emise de primării, consiliile locale şi consiliile judeţene.