Panica autorităţilor americane nu impresionează piaţa petrolului

Confruntată cu o prăbuşire accelerată a încrederii, în condiţiile celei mai mari creşteri a inflaţiei din ultimele trei decenii, administraţia de la Washington a dorit să arate că luptă pentru scăderea preţurilor combustibililor.

După ce apelurile adresate principalilor producători de petrol din OPEC+, care include şi Rusia, nu au avut niciun efect, preşedintele Biden a anunţat recent că va scoate petrol din rezerva strategică pentru a reduce presiunile de creştere a preţurilor.

Şi alte ţări şi-au anunţat participarea. "China, Japonia, India, Coreea de Sud şi Marea Britanie vor participa la această acţiune fără precedent a celor mai mari consumatori pentru temperarea preţurilor", scrie Bloomberg.

Din rezerva americană se vor scoate 50 de milioane de barili, dar o cantitate de 32 de milioane de barili trebuie se se reîntoarcă acolo mai târziu, probabil la preţuri mai mari, în timp ce vânzarea directă a 18 milioane de barili a fost aprobată anterior, iar acum s-a decis doar accelerarea vânzărilor.

Celelalte ţări vor elibera rezerve cumulate de circa 30 de milioane de barili, pe fondul unei participări care are un caracter mai mult simbolic. În cazul Indiei, din rezerva strategică va fi vândută rafinăriilor o cantitate de 5 milioane de barili, adică mai puţin de jumătate din consumul zilnic al ţării, după cum scrie Zerohedge.

După publicarea comunicatului de la Casa Albă, preţul a mers în direcţia bună, probabil din complezenţă, dar numai pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

Creşterea s-a reluat aproape imediat, în condiţiile în care analiştii de pe piaţă au considerat măsura insuficientă pentru crearea unei tendinţe de scădere a preţului petrolului.

Goldman Sachs a trimis clienţilor un raport cu titlul "O picătură în ocean", iar analiştii altor mari bănci internaţionale preluaţi de Bloomberg au avut opinii aproape identice cu privire la rezultatul scoaterii petrolului din rezerve, care se pot rezuma la "efectul asupra preţului va fi temporar, în condiţiile în care acţiunea nu poate rezolva dezechilibrul dintre cerere şi oferă determinat de lipsa investiţiilor".

Cantitatea scoasă din rezervele americane reprezintă, într-adevăr, o picătură în ocean, în condiţiile în care datele oficiale arată că Statele Unite consumă circa 20 de milioane de barili pe zi.

Una dintre cele mai dure reacţii a venit din partea lui Kyle Bass, director de investiţii la Hayman Capital Management. "Decizia de utilizare a rezervei de petrol pentru a forţa scăderea preţurilor este rezultatul unei gândiri infantile care compromite securitatea Statelor Unite", a scris Bass pe contul de Twitter.

În opinia sa, "scoaterea coordonată a petrolului din rezerve este doar o injecţie de morfină pentru o infecţie majoră, nu rezolvă nimic şi dovedeşte că autorităţile sunt cuprinse de panică", în condiţiile în care consumul global de petrol este de 100 de milioane de barili pe zi.

Bass mai aminteşte că în ultimele trei luni s-au înregistrat deja vânzări semnificative din rezerva strategică a SUA.

Datele de la Energy Information Administration (EIA) arată că rezerva a atins un maxim al ultimilor trei ani, de 656 de milioane de barili, în vara anului trecut. Cele mai recente informaţii, corespunzătoare lunii august 2021, arată o rezervă de 621 de milioane de barili, cel mai redus nivel din august 2003 (vezi graficul).

Din august 2021 s-au înregistrat noi ieşiri din rezerva de petrol a SUA, însă petrolul nu a fost direcţionat către consumul intern ci a fost exportat în Asia. O ştire recentă de la Bloomberg arată că "Statele Unite exportă deja petrol din rezerva strategică într-un ritm record", în condiţiile în care datele firmei de consultanţă Kpler arată ieşiri de circa 12 milioane de barili în ultimele două luni.

Acesta este contextul în care directorul de investiţii de la Hayman Capital Management avertizează că preţul petrolului va depăşi 100 de dolari pe baril în curând, o consecinţă directă a "investiţiilor insuficiente în exploatarea hidrocarburilor din ultimii şapte ani".

Menţinerea tendinţei de creştere a preţului petrolului pe plan global ar putea conduce, din păcate, la aprobarea în Congresul american a unei legi cu implicaţii deosebit de grave la nivel internaţional.

În condiţiile în care administraţia de la Washington refuză să accepte faptul că deciziile aberante şi contradictorii de politică energetică, în special cele care descurajează investiţiile în extragerea şi transportul hidrocarburilor, reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori ai creşterii preţurilor interne, o serie de membri ai Congresului au propus un proiect legislativ prin care să fie aplicate legile antitrust şi unor entităţi externe, cum ar fi OPEC sau varianta sa extinsă OPEC+.

"Considerăm că acest proiect este o armă nucleară cu un impact uriaş şi incert", a declarat Bob McNally, preşedintele firmei de consultanţă Rapidan Energy Group şi fost oficial la Casa Albă, pentru Bloomberg.

Proiectul de lege a mai fost propus în trecut, însă de fiecare dată a fost respins pe fondul opoziţiei masive din partea Departamentului de Stat.

Poate că altădată o astfel de atitudine ar fi avut şanse de succes, dar acum Statele Unite se confruntă cu o scenă politică globală schimbată radical, în care rolul său de hegemon are tot mai puţină greutate.

Adoptarea unei astfel de legi, pe fondul panicii determinate de prăbuşirea Partidului Democrat în sondaje, va conduce la o schimbare fundamentală a relaţiilor dintre marile puteri.

Una dintre consecinţe poate fi chiar pierderea de către moneda americană a statutului său de principală monedă internaţională de rezervă, privilegiu care "permite Americii să se împrumute cu uşurinţă şi să impună sancţiuni financiare dureroase", după cum subliniază o analiză de la Council on Foreign Relations.