Paradisurile fiscale - sfârşitul nu-i aici, dar nici departe

Prezentarea publică a informaţiilor cu privire la identitatea persoanelor care deţin conturi în paradisuri fiscale în contextul problemelor din Cipru nu este o coincidenţă, acest lucru fiind rezultatul unor eforturi din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene (UE), sunt de părere analiştii. Domniile lor au, însă, opinii divergente cu privire la impactul pe care îl vor avea rezultatele recent publicatei anchete jurnalistice în materie asupra viitorului acestor jurisdicţii. În timp ce Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, consideră că suntem martorii "începutului sfârşitului" pentru paradisurile fis­cale, analistul economic Aurelian Dochia şi secretarul Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, se aşteaptă ca persoanele care doresc să ascundă o parte din veniturile pe care le realizează să caute noi moduri pentru a face acest lucru.

• Ionel Blănculescu: "Paradisurile fiscale sunt tumori"

Paradisurile fiscale reprezintă tumori pentru economia mondială, iar procesul de închidere a acestora a început, este de părere Ionel Blănculescu. Domnia sa ne-a declarat: "Paradisurile fiscale sunt tumori, iar acesta este momentul în care sunt izolate şi urmează să fie extirpate. Nu va fi în totalitate, dar este un prim pas important. Cipru a fost şters de pe faţa pământului într-o singură zi, ceea ce înseamnă că, atunci când guvernul mondial decide, are şi capacitatea să le anihileze pe toate. Toa­te Parchetele din toate ţările se vor autosesiza, lucru ce va începe să se întâmple şi la noi."

În privinţa momentului apariţiei informaţiilor despre cei care apelează la acestea, consilierul primului minis­tru afirmă: "Nu este o coincidenţă faptul că lista companiilor din paradisurile fiscale a fost dată publicităţii tocmai acum. E un plan concertat de SUA şi Comisia Europeană, şi implicit Banca Centrală Europeană, în vederea distrugerii paradisurilor fiscale. Nu e prima dată când o spun: acesta este începutul sfârşitului. Cipru nu mai este o problemă. Este doar o aparenţă şi faptul că încă i se mai acordă importanţă reprezintă o diversiune. Cipru este terminat. Românii nu au de suferit, ei au depozite garantate şi îşi vor primi banii înapoi când se vor potoli apele. Cele zece paradisuri fiscale rămase în ecuaţie sunt problema acum. Nu putem pune semnul egalităţii între acestea şi Cipru, dar ce este sigur este faptul că statele nu mai pot susţine salvarea economiilor populaţiilor. Vor urma implozii naţionale în lanţ, în fiecare din ţările aflate pe listă, şi toate vor afecta aces­te paradisuri fiscale".

• Aurelian Dochia: "Nu va exista niciodată un câştigător din lupta contra paradisurilor fiscale"

Cipru este cel mai bun exemplu de industrie care a vrut să îşi dezvolte economia pe baza sistemului bancar, iar faptul că această listă a apărut la scurt timp de la iscarea crizei bancare nu este accidental, potrivit lui Aurelian Dochia, care aminteşte că şi în Grecia a apărut o listă similară la un moment dat. "Este clar că aceste dezvăluiri pun presiune pe paradisurile fiscale, pentru a fi mai transparente, dar oamenii vor încerca, în continuare, să găsească soluţii ingenioase pentru exploatarea vulnerabilităţilor sistemului", ne-a declarat domnia sa.

Analistul precizează că Elveţia a făcut mari concesii în ultimii ani, presată chiar de americani, şi a acceptat, ulterior, să dezvăluie nume: "Elveţia nu mai este privită ca un paradis sigur, şi nici Luxemburg". În urmă cu patru ani, Elveţia şi Luxemburg îşi exprimau dezacordul faţă de includerea de către Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pe lista gri a paradisurilor fiscale.

Ţările din Asia au devenit interesante în ultima vreme pentru cei care vor să păstreze discreţia asupra operaţiunilor lor, dar deja costurile devin foarte mari şi nu mai rentează, consideră Aurelian Dochia. "Autorităţile vor încerca să îşi întărească mijloacele de luptă prin reglementări, supraveghere şi controale mai bune, dar nu va exista niciodată un câştigător de nicio parte a acestui tip de război fis­cal", conchide domnia sa.

• Mihai Ionescu: "Rezultatele anchetei jurnalistice, o diversiune"

Lista companiilor şi persoanelor care au conturi în paradisuri fiscale nu oferă informaţii secrete, ci, mai degrabă, distrage atenţia de la eforturile care trebuie făcute pentru stoparea spălărilor de bani şi a evaziunii fiscale, este de părere Mihai Ionescu. Domnia sa ne-a declarat: "Această listă de companii din paradisuri fis­cale nu reprezintă dezvăluirea unui mare secret. Ceea ce se întâmplă este, mai curând, o diversiune pentru redirecţionarea atenţiei de la problema reală - exterminarea spălărilor de bani şi a evaziunii fiscale".

În ceea ce priveşte renunţarea, de către cei care au apelat la paradisuri, la serviciile acestora, secretarul general al ANEIR s-a arătat sceptic. "Probabil că de ruşinea opiniei publice românii aflaţi pe listă şi-ar putea muta o parte din conturile respective în ţară, deşi mă îndoiesc. Lupta pentru profit este aşa mare, încât vor îngroşa obrazul. O parte dintre aceşti falşi patrioţi vor fi demascaţi", a mai afirmat Mihai Ionescu.

Conform modificărilor aduse anul acesta Codului Fiscal, nerezidenţii sunt impozitaţi cu 50% pentru veniturile obţinute din România, dacă acestea sunt plătite într-un stat cu care ţara noastră nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

Ancheta The International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) privind companiile din paradisurile fiscale a fost publicată săptămâna trecută şi reprezintă primul raport dintr-o serie de relatări care vor fi prezentate în cursul acestei săptămâni, alte informaţii urmând să fie făcute publice pe parcursul anului, pe măsură ce investigaţia va progresa. Investigaţia, conform căreia aproximativ 32 de trilioane de dolari sunt în paradisuri fiscale, a dezvăluit, în baza unor scurgeri de informaţii, secretele a 120.000 de companii offshore şi a aproape 130.000 de persoane, expunând afacerile ascunse ale politicienilor, artiştilor şi bogaţilor din peste 170 de ţări, între care şi România.

Investigaţia arată că actuala criză bancară din Cipru este dovada concretă pentru care sistemul offshore poate afecta grav stabilitatea financiară a unei ţări.

Recent, o altă investigaţie, care a fost pusă la dispoziţia băncii centrale de la Nicosia pe 26 martie şi priveşte activitatea băncilor cipriote în ultimii ani, a arătat că lipsesc date electronice importante referitoare la scandalul actual din domeniu, conform postului de televiziune CyBC.

Amintim că acordul de salvare a Ciprului presupune desfiinţarea Laiki Bank, a doua mare bancă din ţară, şi transferul activelor sănătoase ale aces­teia, respectiv al depozitelor garantate, mai mici de 100.000 euro, la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă. Conform acordului, deponenţii care au conturi mai mari de 100.000 de euro la Laiki şi Bank of Cyprus au fost obligaţi să contribuie la finanţarea programului de salvare, putând pierde până la 60% din sumele din conturi.