PARADOXUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC Încrederea în bănci scade, BNR spune că depozitele cresc

Încrederea românilor în bănci a scăzut la jumătate faţă de cea din 2008, arată un studiu realizat de Banca Naţională a Austriei, citat de Hotnews, subliniind că, dacă în 2008 circa unul din cinci români avea încredere în sistemul bancar, acum doar un român din 12 îşi menţine părerea favorabilă.

Însă, în timp ce banca centrală austriacă susţine că încrederea românilor în sistemul bancar trece printr-o cădere serioasă, altul pare mesajul care vine dinspre Banca Naţională a României (BNR), care arată, în statisticile sale, că depozitele în sold au avut o evoluţie pozitivă, anul trecut, de la un total de 138 miliarde lei, în decembrie 2014, la peste 143,5 miliarde lei, în noiembrie 2015.

După o analiză sumară, putem observa că nivelul depozitelor pentru populaţie a oscilat de la o lună la alta, anul trecut, în perioada septembrie-noiembrie acesta fiind în creştere, de la 104,7 miliarde lei la 105,4 miliarde lei. Acelaşi trend l-au urmat şi depozitele societăţilor nefinanciare, ajungând, în noiembrie 2015, la 79,4 miliarde lei. Cel mai mult au crescut depozitele administraţiei publice, care au ajuns de la circa 48 miliarde lei, în decembrie 2014, la aproape 62 miliarde lei, în luna noiembrie a anului trecut.

Alt curs au înregistrat depozitele în sold ale nerezidenţilor, care s-au diminuat simţitor, de la aproape 83 miliarde lei la (finalul lui 2014) la 68 miliarde lei.

Tot în scădere au fost, în luna noiembrie 2015, şi depozitele nou constituite, atât cele în euro şi dolari, cât şi cele în moneda naţională.

Astfel, totalul depozitelor noi în euro a scăzut, în luna indicată faţă de cea precedentă, de la 1,75 miliarde euro la 1,45 miliarde euro, după ce tot anul au oscilat, de la lună la lună, cea mai mare valoare fiind înregistrată în ianuarie, respectiv circa 2 milioane euro şi cea mai mică în mai - 1,56 miliarde euro. Tot în noiembrie, nivelul depozitelor în dolari a ajuns la aproape 270 milioane dolari, de la 321 milioane dolari, în octombrie.

O scădere substanţială au înregistrat-o şi depozitele noi constituite în lei, acestea cifrându-se la 15,8 miliarde lei, de la 19,4 miliarde lei (în noiembrie faţă de octombrie).

Analiştii pun această micşorare pe seama creşterii consumului.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arată că, în ultima perioadă, s-a majorat puternic apetitul pentru consum, vânzările cu amănuntul cunoscând o creştere accentuată, iar acest lucru conducând la diminuarea economiilor din bănci.

Contextul economic în care se modifică nivelul depozitelor (în sus pentru cele în stoc şi în jos pentru economiile noi) este unul amplu.

În primul rând, dobânzile sunt de ceva vreme la minime istorice, acestea scăzând constant anul trecut şi ajungând aproape de zero.

Totodată, în vara anului trecut, băncile din Grecia au fost aproape de colaps, la noi fiind prezente patru bănci cu acţionariat elen.

În zona legislativă, printre altele, anul acesta a intrat în vigoare Legea rezoluţiei bancare, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme.

Cu toate acestea, Ionuţ Dumitru este de părere că, cel mai probabil, nemulţumirea faţă de sistemul bancar ar putea veni din zona debitorilor, care pot fi nemulţumiţi de simplul fapt că au de plătit rate la bancă.

"Încrederea în bănci este mai degrabă o percepţie negativă venită din partea celor cu credite. Pe bună dreptate, sunt debitori ce reclamă anumite clauze abuzive din contracte - însă acest lucru nu trebuie generalizat -, alţii sunt nemulţumiţi că a crescut cursul de schimb etc. În aceste condiţii, nemulţumirea celor cu împrumuturi la bănci este una generală", ne-a spus Ionuţ Dumitru.

Potrivit studiului Băncii Naţionale a Austriei, faţă de ţările din regiune, stăm mai prost la capitolul încredere în banci decât cehii, croaţii sau polonezii, care au o părere mai bună despre propriul sistem bancar. Bulgarii, românii şi maghiarii sunt aproximativ la acelaşi nivel.

Printre motivele care stau la baza acestui sentiment stau explozia creditelor neperformante, discuţiile pe marginea Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, problemele legate de clauzele abuzive ale unor bănci, evoluţiile recente cu privire la noile proiecte de legi, precum şi modul greoi de comunicare abordat de sistemul bancar. Anul trecut, neîncrederea în bănci a fost accentuată de explozia neaşteptată a francului elveţian (CHF), care i-a adus pe înprumutaţii în CHF în pragul insolvenţei. Deşi sfătuite de BNR să negocieze cu clienţii soluţii individuale de împărţire a riscului, băncile, cu mici excepţii, au refuzat să facă acest lucru. Nici autorităţile nu s-au dovedit a fi mai aproape de consumatori, la mai bine de un an de la creşterea francului neavând nicio lege intrată în vigoare care să-i susţină pe debitori.

Cu privire la încrederea în siguranţa depozitelor bancare, ne situăm sub polonezi sau cehi, dar peste maghiari şi bulgari, mai arată studiul citat. Acesta subliniază că, în 2010, încrederea a fost la cote minime, după ce statul a impus taxarea depozitelor.