Parchetele, confruntate cu lipsă de personal şi un număr crescut de dosare

Lipsa de personal cu care se confruntă unităţile de parchet din ţară şi complexitatea unor speţe, dar şi a infracţiunilor comise în ultima perioadă, constituie cauzele pentru care stocul istoric al dosarelor penale se situează încă la un nivel ridicat şi pentru care multe dosare sunt terguversate, fapt de care beneficiază o parte din infractori care scapă de răspunderea penală prin prisma intervenirii prescripţiei, au afirmat, ieri, candidaţii pentru funcţia de procuror general, Gabriela Scutea şi Alex-Florin Florenţa, la interviurile susţinute în faţa comisiei din cadrul Ministeriei Justiţiei.

Transparenţa privind interviurile acordate de cei doi candidaţi a fost afectată de problemele tehnice din cadrul Ministerului Justiţiei, transmisia în direct a prestaţiilor acestora pe pagina oficială de Facebook a ministerului confruntându-se cu lipsa sonorului sau cu o sonorizare foarte scăzută în cazul lui Alex-Florin Florenţa şi cu un pic mai bună în cazul Gabrielei Scutea.

În ceea ce o priveşte pe doamna Scutea, procuror general în funcţie, care doreşte reînnoirea mandatului, aceasta a prezentat principalele rezultate înregistrate în ultimii trei ani: emiterea în 2022 a rechizitoriului în dosarul Revoluţiei, desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), colaborarea cu DNA şi DIICOT.

"Rezultatele le abordez prin perspectiva acţiunilor personale. În Ministerul Public trebuie să existe o unitate de acţiune, adaptată unei societăţi moderne. În 2022, a fost emis rechizitoriul în dosarul Revoluţiei (...) care are termen în 24 februarie. Desfiinţarea SIIJ a fost o etapă administrativă şi una de soluţionare a cauzelor care va continua. Peste 1400 de cauze aflate în soluţionare la SIIJ au fost repartizate către trei procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am creionat în proporţie de 90-95% ordinele privind predarea pasivului SIIJ către PÎCCJ şi către parchetele de pe lângă curţiele de apel", a spus Gabriela Scutea, în cadrul prezentării rezultatelor mandatului său în fruntea Ministerului Public.

Domnia sa a menţionat şi eşecurile primului său mandat: nerealizarea studiului privind impactul noilor coduri şi scăderea numărului personalului din parchetele din ţara noastră.

"În trei ani capacitatea Ministerului Public a scăzut cu 12%, dar numărul cauzelor soluţionate a scăzut doar cu 2,2%. Nu am pierdut 12% în sine, ci doar 12% din experienţă, dacă ţinem cont de raportul de 2 la 1 privind intrările-ieşirile de personal. Ne confruntăm cu o criză fără precedent de resurse umane", a precizat Gabriela Scutea.

Ea a arătat că mulţi procurori au ieşit la pensie din cauza discuţiilor din interiorul clasei politice privind schimbarea regimului de pensionare a magistraţilor sau din cauza volumului prea mare de muncă şi a presiunii la care este supus sistemul judiciar din ţara noastră, atât de către factorii decidenţi, cât şi de către societatea civilă.

Întrebată de membrii comisiei despre stocul istoric, de peste un milion de dosare, reportat de la an la an, Gabriela Scutea a spus: "Nu putem discuta despre o reducere substanţială a acestui stoc, dacă resursele noastre tot scad. Haideţi să ajungem la 85% personal şi atunci să evaluăm activitatea respectivă; până atunci aplicăm strategii de criză. Sunt parchete cu grad de ocupare de 46%. Vorbim despre configurarea unei gândiri în care să soluţionăm suficient de multe dosare pentru că ne presează decizia Curţii Constituţionale privind prescripţia. Ne afecteaza discontinuitatea în soluţionarea cauzelor, la nivelul organelor de poliţie şi la nivelul parchetelor. Există posibilitatea unei mai bune supravegheri a urmăririi penale şi dorim să vedem acest aspect radiografiat de către Inspecţia Judiciară. Noi avem indicatorii noştri, dar Inspecţia Judiciară a reţinut că controlul pe dosarele mai vechi de 2 ani este unul formal şi aproape inexistent la cele pentru dosarele mai vechi de cinci ani".

Procurorul general a menţionat că problemele privind discontinuitatea urmăririi penale sunt mai evidente atunci când este vorba despre redistribuirea unor dosare către alte parchete, dând exemplu în acest sens un dosar de evaziune fiscală redistribuit către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, dosar alcătuit din 483 de volume, care trebuie citite de noul procuror de caz.

"În privinţa discontinuităţii urmăririi penale, precizez că nimeni din procurorii care investigheaza Dosarul Mineriadei nu a intrat anterior în dosar, iar acum se confruntă cu un nivel foarte mare de informaţii. Le-am solicitat conducătorilor de parchete ca toată lumea să facă eforturi, chiar dacă infracţiunile cresc în complexitate şi ca număr. (...) Menţinem presiunea pe creşterea eforturilor, dar important este să ni se răspundă de la nivelul conducerii parchetelor la această aşteptare care nu este doar a procurorului general, ci şi a societăţii. Sunt dosare în care, de la cercetarea la faţa locului, nu s-a mai făcut nimic. De aceea, am dispus monitorizarea dosarelor redistribuite de la alte parchete", a spus Gabriela Scutea.

Întrebată de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, despre viitoarele modificări privind competenţele DNA şi DIICOT, Scutea a răspuns:

"Părerea mea este că DNA este o maşină care are capacitate, dar în acest moment nu are ce să macine, pentru că au intervenit decizii ale CCR, au intervenit modificări normative în aşa fel încât suntem undeva unde este loc să mai adăugăm. Au poliţişti, pentru că încă suntem în perioada în care o suplimentare acordată de Guvern pe numărul mare de posturi îşi produce efectele, plus specialişti. (...) Din punctul meu de vedere, a fost un ping-pong, îmi amintesc din perioada în care am fost adjunct, între DNA, DIICOT şi parchetele nespecializate cu cauzele de evaziune fiscală. Cred că aici lucrurile trebuie să rămână foarte, foarte clare, sunt destul de rezervată în privinţa atribuirii unei competenţe la DNA pentru evaziunea fiscală. A fost avansată, cred, în nişte poziţii publice ale domnului Bologa suma de 5 milioane euro, în aşa fel încât să rămânem pe un plafon de 5 până la 10 milioane dacă este transfrontalier, care se va duce spre EPPO. (...) DNA a reuşit să inverseze numărul cauzelor mai vechi de 5 ani. Conform raportului pe anul trecut, numărul acestora a scăzut exponenţial şi cred că nu are rost să îi aglomerăm pe procurorii respectivi cu alte cauze".

Contracandidatul Gabrielei Scutea, Alex Florenţa a declarat că nu există la nivelul Ministerului Public sisteme de monitorizare a streaming-urilor video, imperios necesare pentru infracţiunile de pornografie infantilă. El a mai acuzat pasivitatea Ministerului Public în privinţa sesizărilor din oficiu şi dependenţa procurorilor de informaţiile venite de la instituţiile partenere. Un punct important a fost modul de distribuire a dosarelor, procurorul Alex Florenţa afirmând că colegii săi din parchetele de pe lângă curţile de apel nu sunt folosiţi conform pregătirii.

La ieşirea de la interviu, reprezentanţii mass-media l-au întrebat pe Alex Florenţa dacă serviciile secrete se imixtionează în anchetele penale.

"Nu cred că există în momentul de faţă nicio formă de intervenţie a serviciilor secrete în Justiţie, pentru că nu mai există niciun cadru în care să se realizeze o astfel de intervenţie. Trăim într-un cadru procesual schimbat, avem un cadru pe baza legilor Justiţiei nou adoptate care definesc foarte bine şi foarte clar rolul fiecărei instituţii în sistemul de siguranţă şi ordine publică din România şi nu cred că ne putem pune problema de astfel de aspecte", a răspuns Alex Florenţa, procuror în cadrul DIICOT.

Astăzi vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţia de procuror şef al DNA - Crin Bologa şi Marius-Ionuţ Voineag, iar vineri se vor prezenta în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei, candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT - Oana-Daniela Pâţu, Ioana Bogdana Albani şi Alina Albu.

Luni, 27 februarie, Ministerul Justiţiei va publica rezultatele selecţiei procurorilor de rang înalt, după care ministrul Cătălin Predoiu va solicita avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu propunerile pe care doreşte să le înainteze preşedintelui Klaus Iohannis.