Parlamentul României a adoptat Legea Business Angels

Parlamentul României, la propunerea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a adoptat, pe data de 29 aprilie 2015, Legea Business Angels, document prin care este încurajată finanţarea firmelor mici de către investitori individuali business angels, arată un comunicat remis astăzi redacţiei.

Proiectul de lege Business Angels a fost iniţiat de Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu scopul să reglementeze condiţiile în care persoanele fizice, investitorii individuali business angels, pot beneficia de facilităţi fiscale, ca urmare a dobândirii de părţi sociale prin investiţii în mico-firme şi firme mici.

Premisa de la care s-a pornit în elaborarea Legii a fost aceea că investitorii tip business angels nu beneficiau în România de sprijinul statului astfel încât să fie încurajaţi să susţină idei şi afaceri locale.

Beneficiile fiscale de care un investitor individual business angels se bucură, potrivit noii legii, sunt următoarele: scutire de impozitul pe veniturile sub forma de dividende pentru o perioadă de 3 ani, din momentul dobândirii părţilor sociale; scutire de la impozitul pentru diferenţa pozitivă rezultată din cesionarea părţilor sociale, dacă transferul părţilor sociale are loc după trecerea unui termen de cel puţin trei ani de la dobândire.

Legea Business Angels statuează că orice persoană fizică poate deveni investitor individual business angel, dacă este din afara societăţii şi dobândeşte calitatea de asociat al acesteia prin aportul său în numerar la capitalul social al societăţii, rezultând emiterea de noi părţi sociale în favoarea sa investeşte o sumă cuprinsă între 3.000 de euro şi 200.000 de euro, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua efectuării operaţiunii în societatea al cărei asociat devine.

De asemenea, persoana respectivă nu trebuie să aibă cazier fiscal şi nici condamnări pentru infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală. Totodată, nu trebuie să deţină, ca urmare a investiţiei, mai mult de 49% din capitalul social al societăţii.