Autorităţile au semnat, ieri, un contract de consultanţă cu firma "Agroteam Consulting" din Canada, pentru înfiinţarea unui controversat Fond de Garantare a Certificatelor de depozit. Potrivit oficialilor Ministerului Agriculturii, contractul prevede plata a 200.000 de euro, bani proveniţi de la Banca Mondială, pentru ca firma canadiană să conceapă, în şase luni, pachetul legislativ necesar funcţionării Fondului.
Specialiştii spun că acest fond este cel puţin inutil în momentul de faţă. Ion Scurteli, preşedintele Asociaţiei Angrosiştilor de Cereale - ANCER, afirmă: "Nu avem încă certificate de depozit şi ne apucăm să facem un Fond de garantare a acestora! Constituirea Fondului urmăreşte, de fapt, scoaterea unor bani din ţară, pentru că legea prevede ca fondul să poată fi alimentat din donaţii şi că se pot face investiţii în străinătate din banii acumulaţi". Mai mult, directorii unor silozuri afirmă că taxele solicitate, prin lege, pentru alimentarea Fondului sînt prea mari, astfel că nu vor participa la constituirea acestui fond.
Pe de altă parte, reprezentntul "Agriteam", Tony Nezic, afirmă că firma va căuta cea mai bună soluţie pentru producătorii agricoli, silozuri şi bănci, iar guvernul este cel care va trebui să pună în practică propunerea avansată de firma canadiană. Potrivit aceleiaşi surse, firma a fost selectată de către Banca Mondială pentru acest proiect, iar banii provin de la instituţia internaţională. Potrivit lui Ion Scurteli, este absurdă selectarea unei companii canadiene, din moment ce în Canada nu există un asemenea sistem de garantare a certificatelor de depozit.
• Un sistem... numit dorinţă
Piaţa cerealelor ar deveni destul de repede o forţă a dezvoltării agriculturii noastre, dacă s-ar înfiinţa pînă la urmă, Bursa de Cereale. La temelia acestei Burse stau certificatele de depozit. Eforturile de a constitui o asemenea instituţie se lovesc, însă, de tot felul de piedici, care mai de care mai ciudate. Bursa din Sibiu intenţionează să deschidă o sucursală la Brăila unde să se tranzacţioneze cereale. Curajosul proiect este blocat, deoarece sediul oferit de municipalitatea din Brăila este ocupat de Curtea de Conturi. Aceasta din urmă refuză să ia în primire noul său sediu, întrucit constructorul a "încărcat" nota de plată. Potrivit lui Teodor Ancuţa, preşedintele Bursei din Sibiu, situaţia durează de mai bine de un an şi nu sînt semne de rezolvare a situaţiei.
În cazul gradării (analizării calitative) cerealelor, măsura trebuia să intre în vigoare încă de anul trecut, însă, din cauza secetei care a distrus recolta de grîu, autorităţile au decis să implementeze sistemul în acest an. Dar, silozurile nu sînt încă pregătite pentru a face gradarea şi nici nu există suficienţi specialişti în domeniu.
În ceea ce priveşte situaţia certificatelor de depozit, pînă acum nu a fost distribuit nici măcar unul, deoarece nici un siloz nu s-a arătat interesat să se licenţieze, adică să demonstreze că poate păstra cerealele în bune condiţii şi să ofere femierilor certificate de depozit în schimbul mărfii predate.
La modul ideal, sistemul ar putea funcţiona astfel: după recoltare, fermierul îşi depune marfa la siloz, care o gradează. Silozul, dacă este licenţiat, emite un certificat de depozit pentru marfa gradată, în care specifică cantitatea şi calitatea mărfii primite de la fermier. Acesta din urmă poate valorifica certificatul la bursă sau poate lua credit de la bancă, garantînd cu certificatul. La rîndul ei, banca poate valorifica certificatul la bursă pentru a intra în posesia banilor. Sistemul ar fluidiza extrem de mult tranzacţiile agricole, ar face mai transparente aceste operaţiuni şi ar forma un preţ real al cerealelor. Lucru extrem de periculos pentru anumite interese...