PENTRU ACEST AN Preşedinţia vede o creştere economică spre 4,5%, Guvernul - 5,2%

Abordarea construcţiei bugetare pentru acest an trebuie să aibă în vedere două probleme esenţiale, consideră, într-un interviu pentru News.ro, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, care precizează: "În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern. Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcţiei bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creştere economică de 5,2% pentru 2017. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism. De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creştere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include şi efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburanţi). În acelaşi timp, toate prognozele internaţionale anticipau rate de creştere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană - 3,9% în noiembrie 2016, FMI - 3,8% în octombrie 2016, BERD - 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială - 3,7% în ianuarie 2017). Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creşterea economică cu doar 1 punct procentual, la 4,8% creştere economică în 2016. În condiţiile aferente lui 2017, efectul pe creştere care se va adăuga prognozelor iniţiale va fi mult diminuat".

Cosmin Marinescu spune că o creştere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem şi politici care să ridice potenţialul de creştere economică, de exemplu prin îmbunătăţirea productivităţii: "Potrivit evaluărilor noastre, o creştere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de uşor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condiţiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri, iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii".

Deficitul bugetar trebuie să fie sub limita de 3%, dar în condiţiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajutări negative, consideră Cosmin Marinescu.

Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget, mai precizează Cosmin Marinescu, adăugând că veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei faţă de execuţia de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.

Domnia sa explică: "Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget şi ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiţii, aşa cum de altfel se practică. Fireşte că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investiţiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuţia bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ţinem deficitul sub 3%, aşa cum am văzut că se menţionează, ci contează şi prin ce metode se realizează acest obiectiv. Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcţii majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli şi/sau creşteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcţiei bugetare".

Cosmin Marinescu spune că una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creşterea cheltuielilor de investiţii, în condiţiile în care dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie şi transporturi, investiţii în educaţie, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.

Consilierul prezidenţial consideră: "Nu ne putem permite să neglijăm implicaţiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamentale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecţiile negative pentru proiectele finanţate european, înrăutăţirea rating-ului din partea agenţiilor internaţionale, creşterea costurilor de finanţare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor şi a pieţelor etc.

Ar fi paradoxal, totuşi, ca un partid care a câştigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenţi de finanţarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar şi a deficitului de cont curent".

• Cosmin Marinescu: "Execuţia deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcţia bugetară pentru 2017"

"Gaură bugetară" despre care tot s-a discutat în ultimele săptămâni era doar o diferenţă de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene, a mai declarat, ieri, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu. Domnia sa spune că este mult mai important ca opinia publică să înţeleagă că execuţia deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcţia bugetară pentru 2017, aşa cum s-a acreditat iniţial: "În raport cu schiţarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuţiilor bugetare lunare, care sunt date publicităţii de către Ministerul Finanţelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.

Ne întrebăm însă ce garanţii avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice şi bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creştere economică de 5,2%?!"

Bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creştere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuţiei bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Consilierul prezidenţial spune că este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei: "Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuşi, aşa cum s-a anunţat, creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017. În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 şi va apărea şi în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicaţii mult mai însemnate. Noi vom analiza cu atenţie bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate".

• O construcţie bugetară supra-realistă ar putea fi amendată de evoluţiile din realitate

Alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul şi-a asumat să-l respecte, a precizat Cosmin Marinescu, adăugând că, din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%.

Domnia sa explică: "În privinţa alocărilor bugetare destinate investiţiilor, aşteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obţine în sfera investiţională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investiţională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital şi a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 şi până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuţia bugetară. În această privinţă a execuţiei bugetare, există bineînţeles îngrijorarea că o construcţie bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluţiile din realitate. Aş putea menţiona, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire faţă de ritmul proiectat ar creşte şi mai mult deficitul balanţei comerciale, de unde presiuni suplimentare şi asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecţie puternic investiţională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creşterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă şi pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off. În plus, măsurile recente nu par a însufleţi într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investiţiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, creşterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea şi va reduce resursele disponibile pentru investiţii. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puţin competitiv şi inovativ. Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde şi neîncrederea că mixul de politici recent anunţate nu va conduce la implicaţii care să împovăreze mediul de afaceri".

• "Apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alţii"

Cota unică de impozitare este simbolul egalităţii în privinţa tratamentului fiscal, spune Cosmin Marinescu, precizând, însă, că stânga politică şi-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferenţiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari: "Nu este clar dacă această abordare aduce şi creşterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferenţiată va merge doar în jos faţă de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câştiga şi alţii vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alţii".

În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie şi dezbatere economică a fost grevat pe iniţiative fiscal-bugetare, spune consilierul prezidenţial, menţionând: "Jos impozitele, sus cheltuielile" - cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.

Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creşterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp, este de părere Cosmin Marinescu, adăugând că, altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susţine mai degrabă salarii şi nu investiţii, iar finanţele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri, ceea ce nu este modelul unei creşteri economice sustenabile.

• Cosmin Marinescu: "Fondul Suveran nu este o inovaţie instituţională care să rezolve, de la sine, problemele de finanţare ale proiectelor de investiţii"

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu este o inovaţie instituţională care să rezolve, de la sine, problemele de finanţare ale proiectelor de investiţii, a declarat, ieri, într-un interviu pentru News.ro, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu. În opinia domniei sale sunt două problemele majore pe care înfiinţarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice: "În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul doreşte să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privinţă, este important de înţeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituţional şi financiar, construit pe principiile guvernanţei corporatiste.

În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanţarea proiectelor de investiţii publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participaţiile statului ar putea avea ca destinaţie inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, aşa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investiţională din partea investitorilor privaţi, a pieţelor financiare şi a investitorilor instituţionali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic şi a celui fiscal-bugetar sunt argumente esenţiale".

Cosmin Marinescu susţine că trebuie cunoscute foarte bine obiectivele şi constrângerile, instituţionale şi bugetare, ale acestui proiect, în condiţiile în care aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.