ING Bank România a raportat un profit net de 685 milioane de lei pentru 2018, cu 39% mai mare decât cel înregistrat în anul anterior, pe fondul unor venituri de 1,821 milarde de lei, cu 27% peste cele obţinute în 2017, ca rezultat al volumelor crescute si al numărului ridicat de tranzacţii, potrivit datelor publicate ieri de instituţia de credit.
Soldul creditelor acordate clienţilor a crescut cu 4,42 miliarde de lei, la 25,6 miliarde de lei, la sfârşitul anului 2018, în urcare cu 21% faţă de cel de la finalul anului anterior, avans dat atât de activitatea de creditare a persoanelor fizice (ce reprezintă 57% din totalul creditelor acordate), cât şi a celor juridice (43% din credite).
Soldul creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii a crescut cu 20% faţă de anul trecut, susţinut de intensificarea activităţii de consultanţă şi de procesul simplificat de finanţare pentru companiile mijlocii, dar şi de lansarea de noi soluţii de finanţare - în special în cazul microîntreprinderilor, potrivit ING Bank.
Cota de piaţă pe partea de creditare a crescut cu 1,2% în 2018, ajungând la 10,1% la finalul anului, fiind pentru prima dată când ING depăşeşte pragul de 10%, de la intrarea în ţara noastră, în urmă cu 25 de ani.
Cota de piaţă pentru depozite a ajuns la 9%, faţă de 8,4% la final de 2017, susţinută de creşteri atât pe segmentul persoanelor fizice, cât şi pentru persoanele juridice. Valoarea depozitelor a crescut cu 4,3 miliarde de lei, echivalentul unui avans de 18%, faţă de cea de la finalul anului 2017, la 31,1 miliarde de lei.
Costurile operaţionale au crescut cu 15%, la 864 milioane de lei, în mare parte ca urmare a costurilor cu personalul, a mutării în noul sediu central şi a investiţiilor în digitalizare, în timp ce costurile de risc au crescut cu 80%, în urma schimbărilor în modul de calculare a riscului de credit, cu un impact de 175 milioane de lei, informează ING România.
Rata creditelor neperformante a ajuns la 3,2%, în anul recent încheiat, faţă de 3,3% în 2017, şi se situează în continuare mult sub media pieţei, sus-ţine ING Bank România.
Numărul clienţilor activi a crescut cu 145.000, în cele douăsprezece luni ale anului trecut, ajungând la 1,29 milioane, cu 13% mai mult faţă de anul 2017, în timp ce numărul de clienţi care îşi încasează veniturile recurente într-un cont al băncii a urcat la 852.000, o creştere de 20% în comparaţie cu 2017.
Valoarea activelor totale s-a ridicat, la finalul anului trecut, la 38,3 miliarde de lei, cu 14% peste cea de la finele lui 2017, când ING România avea active de 33,5 miliarde de lei.
MICHAL SZCZUREK, ING BANK ROMÂNIA:
"Sunt îngrijorat de impactul Ordonanţei 114 asupra economiei în ansamblu"
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018 este posibil să afeceteze investiţiile viitoare ale companiilor, iar în contexul unei perspective de încetinire a creşterii economice, principala îngrijorare vine din impactul acesteia asupra economiei în ansamblu, a declarat ieri, Michal Szczurek, CEO ING Bank România, în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.
Michal Szczurek a spus: "Vrem să investim, să creştem afacerea într-un mod sustenabil, dar îngrijorarea nu este legată în mod necesar de impactul (n.r. Ordonanţei 114) asupra ING, ci cred că va fi exista un impact asupra economiei. OUG 114 nu este doar despre bănci, este despre fonduri de pensii, despre energie, telecom etc. Cred că modul în care a fost introdusă afectează investiţiile viitoare şi în alte sectoare, precum cel al IMM-urilor. Aşa că, de la o creştere a PIB-ului de 7% în 2016, acum unii economişti prezic o creştere de 2% în 2020. Este pozitivă, dar mai mică cu 5 puncte procentuale faţă de acum doi ani. Încetinirea economică va afecta toate băncile. Pentru noi, principala îngrijorare ţine de perspectiva economică şi de potenţiala încetinirea a economiei într-un ritm mai rapid".
CEO-ul ING Bank România a afirmat că, în forma actuală a Ordonanţei, nivelul taxelor se află în afara oricărei comparaţii cu cele existente în alte ţări. Un alt argument pentru care taxa nu este rezonabilă este că la finalul crizei (din 2007 - 2008) băncile din România nu au fost ajutate cu fonduri publice, precum în alte ţări, ci au adus capitaluri pentru a-şi susţine activitatea.
Totodată, Michal Szczurek şi-a exprimat speranţa că forma finală a ordonanţei se va schimba, menţionând că salută orice iniţiativă de aducere a taxei la un nivel rezonabil.