PIAŢA DE CAPITAL REIA DISCUŢIILE DESPRE ÎNFIINŢAREA CONTRAPĂRŢII CENTRALE BERD vrea o CCP regională, SIF Moldova îşi doreşte o instituţie locală

SIF Moldova îşi doreşte reluarea discuţiilor privind înfiinţarea unei contrapărţi centrale româneşti, după doi ani de când planul Bursei de Valori Bucureşti în acest sens a eşuat, iar aceasta a fost nevoită să renunţe la tranzacţiile cu derivate.

Regulamentele europene impun, începând cu septembrie 2013, conectarea la o CCP autorizată pentru decontarea derivatelor.

"Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central au parcurs etapele de elaborare a acestui proiect de înfiinţare CCP în anul 2013, dar, din păcate, proiectul nu s-a putut materializa, deoarece nu s-a obţinut acordul organelor statutare ale celor două entităţi (hotărâri AGA)", ne-a spus Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, adăugând: "În mod firesc, reluarea proiectului de către aceleaşi entităţi poate eficientiza elaborarea lui".

Domnia sa consideră că cele două entităţi dispun de resursele financiare necesare înfiinţării CCP în termenii actuali. "Desigur se mai pot adiţiona şi alte resurse din partea altor stakeholderi", a adăugat preşedintele SIF2.

Dacă instituţiile locale nu au mişcat nimic până acum, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) tocmai a prezentat un proiect pentru înfiinţarea unei contrapărţi centrale regionale.

O CCP regională este o modalitate eficientă pentru clearingul în pieţele din Europa Centrală şi de Est (ECE) şi pentru lărgirea bazei de investitori, potrivit unei prezentări a BERD.

O CCP regională ar presupune un efort financiar de aproximativ 1 milion de euro pentru fiecare ţară din ECE, în timp ce înfiinţarea unor entităţi locale ar presupune un efort financiar de 10-13 milioane de euro/ţară, potrivit reprezentanţilor BERD.

Din cauza criteriilor dificile de autorizare, în regiune există numai patru CCP-uri - în Polonia, Austria, Ungaria şi Grecia, cea mai mare fiind cea din Varşovia.

BERD a prezentat două variante - crearea unei CCP regionale pe structura uneia dintre entităţile deja autorizate sau înfiinţarea unei instituţii noi, optând pentru prima.

BERD ar putea juca un rol în structura de capital a CCP-ului, ca acţionar, şi ar putea susţine dezvoltarea guvernanţei corporative, conform prezentării de săptămâna trecută.

Întrebat despre cum vede implicarea BERD în proiectul CCP şi iniţativa unei CCP regionale, Costel Ceocea ne-a spus: "După cum se ştie BERD a cumpărat 4,99% din acţiunile BVB, situaţie in care a facut publică intenţia de a contribui la dezvoltarea pieţei de capital, la îmbunătăţirea funcţionării acesteia, la creşterea lichidităţii. În acest context şi în cel al termenelor scadente prevăzute de reglementările UE, BERD a venit cu propunerea înfiinţării unei CCP regionale. În mod firesc, iniţiativa poate fi raliată strategiei pe termen lung a BERD privind dezvoltarea pieţei de capital locale prin investiţii, consultanţă tehnică şi suport pentru reformă".

În opinia domniei sale, statul este, dacă nu un participant, atunci un partener la orice proiect care urmează strategia naţională de dezvoltare şi de integrare.

Potrivit SIF Moldova, înfiinţarea unei CCP locale ar necesita un capital de 11 milioane de euro (7,5 milioane de euro capital, o limită de notificare de 10% din capital de 750.000 euro şi un fond de garantare 1,87 milioane de euro).

Potrivit SIF Moldova, printre avantajele creării unei CCP locale ar fi posibilitatea de a furniza servicii de contraparte centrală atât pentru pieţele de derivate şi ulterior pentru pieţele spot, posibilă vizibilitate mai mare pentru piaţa locală, valorificarea capitalului existent.

Procedura de autorizare, care durează minim 6 luni, necesitatea autorizării de către autorităţile pieţei de capital şi băncile naţionale, reprezintă dezavantaje conform SIF2.

În opinia reprezentanţilor SIF Moldova, externalizarea activităţii de CCP către o entitate externă conduce la limitarea considerabilă a opţiunilor strategice ale entităţilor pieţei de capital din România.

Poiectul unei CCP locale fusese îngropat după ce acţionarii BVB nu l-au aprobat.

În discuţiile purtate de-a lungul timpului, piaţa de capital a avut şi sprijinul Băncii Naţionale, care propunea ca în proiectul CCP să se implice Transfond.

În iulie 2013, SIF Modova a cerut "acordarea unui mandat imperativ conducerii executive a BVB, pentru continuarea negocierilor cu BNR în vederea conturării unei strategii concrete privind colaborarea/implicarea acesteia în realizarea CCP."

În cadrul AGEA Depozitarului Central din iulie 2013, la propunerea SIF Moldova, Consiliul de Administraţie al DC a aprobat convocarea AGEA cu punct unic pe ordinea de zi "aport capital social la CCP", în condiţiile în care acţionarul majoritar BVB (peste 70%) ar fi aprobat în AGA participarea la capitalul social al CCP, potrivit SIF Moldova.

După doi ani, problema este reluată. BVB are bani ca să înfiinţeze un CCP, însă va trebui să vadă dacă acest proiect se justifică.