Piaţa de capital românească - integrată deplin la politicile europene

În aceste zile, comisiile de specialitate şi de politici europene discută o comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind "intensificarea supravegherii integrate pentru a consolida uniunea pieţelor de capital şi integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare".

Comunicarea vine după o lungă perioadă de analiză şi dezbatere în cadrul grupurilor de lucru ale Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) cu aportul reprezentanţilor tuturor statelor membre UE.

Încerc în următoarele rânduri să prezint cât mai exact, inclusiv prin preluarea extinsă a unor paragrafe din comunicare, principalele mutaţii propuse în supravegherea integrată a pieţelor naţionale de capital, astfel încât, din această etapă, entităţile supravegheate de ASF să ia la cunoştinţă de aceste propuneri.

La începutul Comunicării, Comisia Europeană prezintă contextul în care propunerile urmează să fie aplicate.

"Integrarea financiară se află în centrul pieţei unice şi al uniunii economice şi monetare şi aduce importante beneficii economice zonei euro şi UE în ansamblul său. După ce a înregistrat un regres din cauza crizei financiare, integrarea financiară în Uniunea Europeană s-a intensificat din nou începând cu 2011. Investitorii din UE deţin mai multe active transfrontaliere. Investiţiile de portofoliu în instrumente de datorie şi în titluri de capital în interiorul UE au crescut cu 2 mii de miliarde euro în perioada 2006-2015. Indicatorii bazaţi pe preţuri ai integrării financiare arată că, în perioada menţionată, convergenţa globală aproape s-a dublat. În acest context, şi în condiţiile în care economia UE îşi continuă procesul de redresare, este important să se profite de dinamica menţionată şi să se avanseze, luând măsurile necesare pentru a aprofunda integrarea financiară în UE".

Totodată, Comunicarea Comisiei europene subliniază avantajele propunerilor, precizând:

"Dacă pieţele sunt cu adevărat integrate, titularii conturilor de economii şi investitorii pot obţine randamente mai mari, în timp ce consumatorii şi întreprinderile pot beneficia de condiţii mai bune de finanţare, pe baza unei oferte mai complete şi mai competitive de instrumente financiare. În special, integrarea financiară poate amplifica şi mai mult succesul Planului de investiţii pentru Europa în ceea ce priveşte acoperirea deficitului de investiţii al UE, facilitând în acelaşi timp tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Continuarea integrării financiare este, de asemenea, esenţială pentru consolidarea uniunii economice şi monetare. Pieţele active şi lichide sporesc rezistenţa faţă de şocurile negative şi facilitează în mod substanţial partajarea privată a riscurilor la nivel transfrontalier, reducând, în acelaşi timp, nevoia de partajare a riscurilor de către sectorul public".

În acest context, Comisia Juncker şi-a stabilit ca prioritate finalizarea rapidă a uniunii bancare şi introducerea tuturor elementelor constitutive care nu au fost încă puse în aplicare pentru crearea unei uniuni a pieţelor de capital până în 2019.

Motivele principale pentru care integrarea financiară necesită un cadru de supraveghere al UE constau în:

-În primul rând, este mai uşor să se desfăşoare activităţi financiare transfrontaliere dacă acestea sunt reglementate şi supravegheate în mod coerent în toate statele membre. Furnizorii de produse financiare au de câştigat de pe urma unor condiţii de concurenţă echitabile în cadrul pieţei unice, iar furnizorii de servicii pot să îşi extindă ofertele de produse şi să beneficieze de economiile de scară. Utilizatorii de produse şi servicii financiare - fie aceştia consumatori sau întreprinderi - pot beneficia de o gamă mai largă de opţiuni, fără a trebui să se preocupe de protecţia consumatorilor sau de integritatea pieţelor.

-În al doilea rând, integrarea financiară - în pofida tuturor beneficiilor sale - are şi efectul de a extinde canalele de contagiune dintre statele membre în cazul unor şocuri negative, aşa cum am constatat în timpul crizei financiare. Prin urmare, supravegherea inadecvată dintr-un stat membru poate reprezenta, de asemenea, o sursă de risc pentru participanţii la piaţa financiară şi consumatorii din alte state membre. În plus, există un risc ca participanţii la piaţă să exploateze în mod activ aceste diferenţe în materie de supraveghere pentru a-şi spori câştigurile pe termen scurt.

Comisia europeană reaminteşte statelor membre că "odată cu instituirea Sistemului european de supraveghere financiară în 2010-2011, cadrul de supraveghere al UE a fost consolidat în mod substanţial, ca răspuns la criza financiară. Sistemul European de Supraveghere Financiară include atât supravegherea microprudenţială, coordonată de cele trei autorităţi europene de supraveghere, cât şi supravegherea macroprudenţială, coordonată de Comitetul european pentru risc sistemic. Mecanismul unic de supraveghere a devenit operaţional în noiembrie 2014, în prezent fiind responsabil cu supravegherea băncilor mari şi de importanţă sistemică în ţările care participă la uniunea bancară. Rezoluţia băncilor din uniunea bancară a fost încredinţată unui alt nou organism european, Comitetul unic de rezoluţie. Progresele înregistrate pe parcursul celor 10 ani de la izbucnirea celei mai grave crize financiare de după război sunt semnificative. Totuşi, cadrul de supraveghere al UE nu este încă definitivat şi se impune consolidarea suplimentară a acestuia în perspectiva noilor provocări legate de procesul de integrare financiară aflat în desfăşurare, atât în UE, cât şi la nivel mondial".

După cum se ştie, cu câteva excepţii, pieţele de capital ale UE sunt supravegheate la nivel naţional, iar procesul de instituire a unei autorităţi europene unice de supraveghere a pieţelor de capital este un obiectiv pe termen mai lung.

"Întrucât uniunea pieţelor de capital va conduce la o integrare financiară sporită, este esenţial să se consolideze capacitatea autorităţilor europene de supraveghere de a asigura o supraveghere coerentă şi o aplicare uniformă a cadrului unic de reglementare. Acest lucru va sprijini buna funcţionare a pieţelor de capital prin reducerea barierelor din calea investiţiilor transfrontaliere, prin simplificarea mediului de afaceri şi prin reducerea costurilor de asigurare a conformităţii generate de punerea în aplicare divergentă a normelor pe care le suportă întreprinderile care desfăşoară activităţi transfrontaliere".

Eu consider, fără rezerve, că supravegherea directă de către ESMA ar putea contribui în mod semnificativ la asigurarea unei supravegheri coerente şi reprezintă un prim pas concret către o autoritate europeană unică de supraveghere a pieţelor de capital. În acest context, Parlamentul European a subliniat, de asemenea, că aceste cadre juridice şi de supraveghere ar trebui să aibă un rol fundamental în evitarea asumării unor riscuri prea mari şi a instabilităţii pe pieţele financiare şi că o uniune a pieţelor de capital puternică trebuie să fie însoţită de o supraveghere naţională solidă în întreaga UE (citat din comunicare).

Pornind de la faptul că acţiunile care vizează consolidarea cadrului de supraveghere trebuie să se aplice pieţelor financiare în toate statele membre, astfel încât toate statele membre să poată beneficia de avantajele oferite de pieţele financiare mai integrate şi să menţină în acelaşi timp, condiţii de concurenţă echitabile în întreaga UE, este necesară o informare a jucătorilor naţionali din piaţa de capital asupra noilor măsuri legislative de consolidare a autorităţilor europene de supraveghere şi a Comitetului european pentru risc sistemic. Propunerile se bazează pe experienţa acumulată în peste şase ani de activitate şi pe contribuţiile Parlamentului European, ale statelor membre şi ale Consiliului, pe o consultare publică la care s-au primit peste 200 de răspunsuri şi pe un dialog intens cu toate părţile interesate.

Voi începe prezentarea acestor măsuri conform sintezei din Comunicare:

-"competenţele de care dispun în prezent autorităţile europene de supraveghere pentru a asigura convergenţa în materie de supraveghere vor fi consolidate, de exemplu prin intermediul unor evaluări independente ale activităţilor autorităţilor naţionale, printr-un nou rol în stabilirea priorităţilor la nivelul UE în materie de supraveghere şi prin intervenţia timpurie în cazurile unui posibil arbitraj de reglementare;

-Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va primi date privind tranzacţiile direct de la participanţii la piaţă, astfel încât să acumuleze cunoştinţe de specialitate semnificative despre piaţă, să îşi utilizeze mai bine competenţele de supraveghere şi să asigure condiţii de concurenţă echitabile în UE. În plus, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va avea un rol sporit în materie de coordonare, urmând să devină un centru de investigare pentru cazurile de abuz de piaţă cu o componentă transfrontalieră;

-Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) va avea un rol mai important în coordonarea autorizării modelelor interne de măsurare a riscurilor ale societăţilor de asigurare şi de reasigurare, astfel încât să se evite riscul unor standarde şi al unor rezultate divergente în materie de supraveghere;

-în paralel cu aceste măsuri, Comisia propune ca procedurile urmate de autorităţile europene de supraveghere cu privire la emiterea de orientări şi de recomandări să fie consolidate pentru a reflecta importanţa acestor instrumente. Propunerea reflectă o cerere formulată în mod repetat de multe părţi interesate. În acest scop, autorităţile europene de supraveghere vor trebui să efectueze o analiză costuri-beneficiu, iar grupurile relevante de părţi interesate vor avea dreptul de a solicita Comisiei să ia măsuri în cazul în care consideră că instrumentele depăşesc competenţele conferite de dreptul UE autorităţilor europene de supraveghere".

Noua guvernanţă propusă prevede ca autoritatea competentă europeană pentru piaţa de capital (ESMA), ca de altfel şi cea din domeniul asigurărilor şi pensiilor private (EIOPA), dar şi cea bancară (EBA), ar trebui să aibă un Consiliu executiv independent, în componenţa căruia să intre membri cu normă întreagă capabili să ia decizii eficace şi imparţiale.

În plus, Comunicarea prevede ca propunerile prezentate să asigure că Parlamentul şi Consiliul pot furniza autorităţilor europene de supraveghere mijloacele bugetare necesare, având în vedere noile lor sarcini şi responsabilităţi. "Deşi experienţa la nivel naţional arată că o componentă de finanţare publică poate fi utilă pentru buna funcţionare a autorităţilor de supraveghere şi, prin urmare, ar trebui menţinută, este totuşi oportun să se asigure surse mai diversificate de finanţare pentru autorităţile europene de supraveghere. Sectorul de activitate şi participanţii la piaţă care beneficiază în modul cel mai direct de convergenţa în materie de supraveghere promovată de autorităţile europene de supraveghere ar trebui să joace un rol mult mai important în finanţarea acestora. Contribuţiile ar trebui să fie echitabile şi proporţionale cu beneficiile pe care sectorul de activitate şi participanţii la piaţă vizaţi le pot obţine ca urmare a activităţii autorităţilor europene de supraveghere".

Alt element de noutate propus în Comunicare prevede extinderea supravegherii directe la anumite domenii ale pieţelor de capital. "Aceste domenii au fost selectate în funcţie de măsura în care supravegherea directă poate să reducă barierele transfrontaliere şi să promoveze integrarea suplimentară a pieţei, în funcţie de câştigurile în materie de eficienţă care se pot obţine prin dezvoltarea cunoştinţelor de specialitate la nivelul UE şi/sau în funcţie de fezabilitatea tehnică a supravegherii directe (ţinând seama, de exemplu, de măsura în care sectoarele sunt reglementate de legislaţia direct aplicabilă, şi anume regulamente, spre deosebire de directive)".

Prezint în continuare noile domenii propuse care se adaugă celor existente pentru a face obiectul supravegherii directe de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe:

-autorizarea anumitor categorii de prospecte de catre emitenţii din UE;

-autorizarea şi supravegherea fondurilor de investiţii colective armonizate (EuVECA, EuSEF si FEITL) care sunt reglementate la nivelul UE;

-supravegherea contrapărţilor centrale (CCP);

-înregistrarea şi supravegherea agenţiilor de rating de credit;

-înregistrarea şi supravegherea registrelor centrale de tranzacţii;

-înregistrarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de raportare a datelor;

-supravegherea indicilor de referinţă critici.

Vreau să subliniez că propunerile din Comunicarea Comisiei Europene impun în mod expres autorităţilor europene de supraveghere să ţină seama de factorii de mediu, sociali şi în materie de guvernanţă care se încadrează în sfera mandatului lor prin monitorizarea permanentă a modului în care instituţiile financiare identifică, raportează şi abordează riscurile de mediu, sociale şi în materie de guvernanţă, consolidând astfel viabilitatea şi stabilitatea financiară.

Finalul Comunicării Comisiei Europene vorbeşte de calitatea şi convergenţa supravegherii la nivelul UE care "vor avea un rol esenţial în obţinerea beneficiilor şi în gestionarea provocărilor, în contextul acestor evoluţii relevante ale sectorului financiar. Propunerile legislative prezentate astăzi împreună cu prezenta Comunicare includ măsuri concrete pentru a accelera convergenţa în materie de supraveghere pe toate segmentele pieţei şi pentru a face progrese în direcţia unei supravegheri centralizate şi unice pe pieţele de capital. De asemenea, acestea constituie primele măsuri legislative menite să consolideze în continuare rolul de lider al UE în domeniul investiţiilor şi al finanţării durabile şi să gestioneze oportunităţile şi provocările generate de FinTech".

Faţă de acest proiect, ASF a formulat un mandat cu propuneri pe care reprezentantul său le-a susţinut la reuniunile de lucru de la Bruxelles.

Propunerile ASF vizează procesul final de negociere a proiectului de revizuire a cadrului de reglementare al sistemului european de supraveghere financiară.