KOVESI LA DNA, PONTA ŞI ANTONESCU INTERPRETEAZĂ ARIA COMPROMISULUI Vânt puternic, ploaie torenţială... USL rezistă

Propunerea Laurei Codruţei Kovesi la şefia DNA, făcută de premierul Victor Ponta care a ignorat avertismentele date de conducerea PNL, nu a reuşit să rupă Uniunea Social Liberală. Ca într-o familie în care doi soţi nu se mai înţeleg absolut deloc, dar nu divorţează de dragul copiilor, la fel nici USL-ul nu se rupe de "dragul ţării". Stabilitate, continuitate sunt cuvintele de ordine ale majorităţii celor implicaţi în conducerea USL. Evident, sunt şi câteva voci, izolate, care consideră că această coabitare politică nu mai are sens în condiţiile date. Tot scandalul a pornit după ce Laura Kovesi a fost propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar Tiberiu Niţu a fost propus ca procuror general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Propunerile au fost avansate ieri dimineaţă de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, printr-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), asta la mai puţin de 24 de ore după ce declarase că nu va face astfel de propuneri. Ponta i-a mai propus pe Bogdan Licu pentru postul de prim adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Alina Bica ca procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi pe Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Aşa cum era de aşteptat, preşedintele PNL a reacţionat rapid la decizia lui Victor Ponta pentru ca în cadrul partidului să fie cunoscută "linia" conducerii. Explicaţiile şi motivaţiile au fost multe, concluzia una simplă: USL nu se rupe, chiar dacă părţile "se despart fundamental pe aceas-tă temă": "Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General în ceea ce numim regimul Băsescu. Această decizie luată de premier în calitate de ministru interimar la Justiţie este o decizie pe care a luat-o şi asupra căreia pentru prima dată de la înfiinţarea USL nu ne-am consultat şi doar ne-a comunicat şi asupra căreia, tot pentru prima dată de la înfiinţarea USL, ne despărţim fundamental. (...)Am construit eu cu Ponta USL, pe încredere, pe hotărâre, consecvenţă, loialitate. Puţini oameni, inclusiv din PSD, au făcut mai mult ca Ponta să fie premier. Cred şi acum că am făcut alegerea bună. Sunt şi acum hotărât să-l susţin până la capătul acestui ciclu electoral pe Ponta în această postură pentru ca angajamentele noastre electorale să se implinească. Unii cred că poziţia mea sau a PNL în raporturile din interiorul coaliţiei sunt influenţate de faptul că există obiectivul prezidenţialelor, de faptul că avem interesul ca USL să rămână unită, să îşi sprijine candidatul prezidenţial. Fără îndoială avem acest interes. E un angajament luat faţă de cetăţeni. Fără îndoială că în calitate de candidat, am nevoie de sprijinul PSD, lui Ponta, preţuiesc cum se cuvine şi sprijinul PSD, şi pe al lui Ponta. Dar două lucruri să fie clare: 1. Preşedintele României e decis de către cetăţenii acestei ţări, indiferent că sunt în USL sau nu. 2. Candidez la preşedinţie, dar candidez pentru România, nu pentru un partid sau altul, nu pentru o persoană. Dacă voi candida, nu voi candida pentru scopul în sine de a fi preşedinte, ci de a merge într-o direcţie pe care o vor cetăţenii. Nu sunt nici eu, nici PNL dispuşi la compromisuri care să ne abată de la acest angajament major". Şi liderul PC, Dan Voiculescu, a avut o concluzie asemănătoare: "Sunt mulţi oameni în ţara asta care vor ca USL să nu se rupă, aşa că îi anunţ că USL nu se rupe. Mai sunt oameni care îşi doresc ca USL să se rupă. Le spun să nu se bucure, pentru că USL nu se rupe". Iniţial, Crin Antonescu a declarat că PNL este în continuare dispus să-şi asume responsabilitatea ministerului Justiţiei şi, în plus, viitorul deţinător al portofoliului ar avea posibilitatea de a retrage propunerile făcute de Victor Ponta. Ulterior, PSD a preluat Ministerul Justiţiei de la PNL.

Unul dintre cele mai dure atacuri la adresa lui Victor Ponta a fost lansat de deputatul liberal Ludovic Orban: "PNL trebuie să acţioneze cât mai rapid pentru a schimba acest prim-ministru, să convingă PSD să renunţe la acest prim-ministru. E o situaţie nouă, total schimbată faţă de ieri. În ce mă priveşte pe mine, Victor Ponta egal Traian Băsescu, e o marionetă a lui Băsescu". Există şi voci, din aceeaşi alianţă, care susţin exact contrariul. Viorel Hrebenciuc, deputat PSD, vede în decizia premierului o dovadă de hotărâre: "Victor Ponta nu a făcut decât să-şi exercite atribuţiile până la sfârşit, ceea ce arată că este un om de decizie, care nu poate fi întors prea uşor din hotărârile pe care le ia". Pe aceleaşi coordonate se află şi Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor: "Eu îl susţin în totalitate pe Victor Ponta, cred că şi Crin Antonescu. E vorba de un mesaj de maturitate a USL în interiorul ţării, dar şi în exterior. Suntem dispuşi la compromi-suri care să aducă valoare adăugată credibilităţii României pe plan extern, iar acesta e unul dintre ele". Liderii USL s-au şi confruntat ieri în cadrul unei şedinţe comune, în care au încercat să găsească modalităţile de a depăşi cu brio acest impas. Pe de altă parte, Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut o întâlnire la Palatul Cotroceni, înainte de şedinţa CSAT, fiind abordat şi subiectul zilei.

Premierul Ponta a justificat propunerile pe care le-a avansat ca minis-tru interimar al Justiţiei, pentru numirea procurorilor prin faptul că a constatat că Parchetul a devenit "moşia şi monopolul" lui Daniel Morar, care dispune asupra numirilor, fapt considerat inacceptabil: "Am constatat aseară - am avut la CSM o discuţie civilizată şi normală - dar aseară am constatat că Parchetul a devenit moşia domnului Morar şi că dânsul spune pe cine nu numeşte, pe cine numeşte, cum numeşte şi că, practic, noi constatăm un monopol în Româ-nia. Monopolul asupra procurorilor aparţine domnului Daniel Morar. În calitatea mea de ministru interimar al Justiţiei şi de prim-ministru, nu pot să asist pasiv la aceste lucruri. În baza legii, singura lege aflată în vigoare, pe baza căreia chiar şi domnul Morar a fost numit în funcţie, a făcut şase propuneri pentru funcţiile de conducere, iar CSM trebuie să se întrunească şi, conform legii, să dea un aviz, pozitiv sau negativ, dar nu cred că putem accepta ca cineva, o singură persoană, să încalce sau să rescrie legea pentru a-şi păs-tra un monopol asupra unei instituţii, Parchetul, care trebuie să nu aparţină nici partidelor, dar nici unui singur om". Acesta a susţinut că propunerile formulate pentru numirea procurorilor sunt în acest sens şi a apreciat că a făcut ceea ce este bine pentru guvern şi stabilitate politică, precum şi pentru stabilitatea sistemului de justiţie.

Comisia Europeană a luat notă de numele avansate de Guvern pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi şef al DNA şi nu îşi abandonează opinia privind necesitatea unei proceduri de selecţie, însă aşteaptă şi reacţia CSM în acest proces, a declarat Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat şi calendarul de examinare a persoanelor propuse pentru func-ţiile de procurori şefi ai parchetelor. În perioada 3 - 30 aprilie vor fi solicitate documentele care trebuie să însoţească candidaturile. Din 30 aprilie până în 21 mai, vor fi puse în dezbatere publică proiectele de management şi vor fi verificate candidaturile, până pe 28 mai vor fi analizate rezultatele dezbaterii publice, iar în zilele de 28, 29 şi 30 mai va avea loc intervievarea candidaţilor. Pe 3 iunie, CSM va trimite Ministerului Justiţiei avizele.

Ca supărarea liberală să fie evidentă, mai mulţi miniştri ai acestei formaţiuni nu au participat la prima parte a şedinţei de miercuri a Guvernului, unii dintre ei părăsind Palatul Victoria pentru a merge către sediul USL, iar alţii, deşi aflaţi în clădirea Executivului, au rămas pe holuri pentru a discuta la telefon. De la debutul şedinţei au mai lipsit şi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, şi ministrul Internelor, Radu Stroe.