"POT nu merită să conducă această ţară pentru că ar aduce-o la autocraţie"

Reporter: De ce aţi intrat în politică?

Monica Ionescu: Am intrat în politică pentru că am vrut să vin cu ceva inovativ, cu o schimbare. Ştiu, veţi spune că la fiecare tip de alegeri se doreşte schimbarea, dar eu am propus un alt tip de concept. Eu am propus ceea ce am identificat că este o problemă la noi în ţară spre deosebire de afară. Lucrând ca avocat în Elveţia, am interacţionat nu doar cu cetăţenii, ci şi cu instituţiile publice din ţara respectivă şi am văzut cum funcţionează lucrurile. Această funcţionalitate a instituţiilor publice din Elveţia m-a captat şi am decis că aceste lucruri pot fi făcute şi la noi în ţară.

Reporter: Modelul viabil despre care ne vorbiţi poate fi aplicat cu succes şi în România sau este nevoie de o adaptare la particularităţile noastre naţionale?

Monica Ionescu: Recunosc că sunt diferenţe culturale între cele două state şi nu putem aplica identic chiar tot ce am văzut, dar sunt chestiuni la care visăm, vrem să ajungem acolo şi pentru atingerea lor vom prelua lucrurile bune şi le vom implementa pe modelul nostru.

Reporter: Practic vorbiţi despre o interacţiune între modele şi nu la crearea unuia propriu, românesc.

Monica Ionescu: Este clar că oamenii se inspiră unii de la alţii şi numai aşa putem funcţiona. Unii se inspiră de la noi, de la ceea ce avem bun, iar noi ne inspirăm din lucrurile bune de la ei. Dar ca să te gândeşti ce au ei bun, trebuie să vezi ce funcţionează la ei şi, mai ales, ce funcţionează de mult timp, constant, nu pe perioade scurte sau intermitent. Trebuie văzut ce funcţionează demult, ce a rămas valabil şi de ce lucruri este mulţumită societatea lor. Pentru că tot ce se întâmplă în România pleacă de la societate. Ea are acum o nemulţumire care, fie că este indusă, fie că păturile sociale trăiesc o anumită stare de nemulţumire, indică o anumită situaţie de revoltă. Trecând peste nemulţumirile pe care le au din cauza neajunsurilor personale, am identificat la cetăţenii noştri dept principală nemulţumire slaba colaborare din partea instituţiilor statului şi funcţionarea defectuoasă a acestor instituţii. Românii se plâng că instituţiile statului şi funcţionarii publici îi sfidează, nu reacţionează la timp, amână rezolvarea solicitărilor primite sau că funcţionează abuziv. Toate aceste lucruri au dus la actuala stare de nemulţumire.

• "Avem nevoie de oameni politici care să creadă în ceea ce spun"

Reporter: Putem afirma că dumneavoastră aţi intrat în politică pentru a reforma instituţiile statului?

Monica Ionescu: Da, dar nu la modul de o reformă din temelii, ci mai degrabă la o optimizare, o eficientizare a activităţii instituţiilor publice, la dezvoltarea comunicării între cetăţeni şi aceste instituţii, comunicare ce trebuie să fie mult mai apropiată. Atunci când cetăţeanul se simte ascultat de instituţia publică sau de funcţionarul public din faţa lui, când angajatul statului empatizează cu cetăţeanul, acesta din urmă începe să capete încredere în viaţa lui, în traiul lui zilnic. Eu văd statul ca un părinte care are grijă de copiii lui, adică de cetăţeni sau ca o familie la care cetăţenii pot apela când se confruntă cu o anumită problemă. Un astfel de stat dă senzaţia de stabilitate pentru fiecare cetăţean al său, care nu va mai încerca să plece în alte state pentru a-şi găsi un rost.

Reporter: Cine este de vină că instituţiile statului român nu sunt la nivelul pe care îl descrieţi dumneavoastră?

Monica Ionescu: Eu cred că totul pleacă de la educaţie şi de la dezvoltarea unui simţ civic natural. Adică nu este vorba despre să facem acţiuni civice doar de dragul de a ne face poze pe la anumite asociaţii, plantări de copaci sau alte acţiuni sociale. Eu cred că civismul este foarte important, dar el trebuie cultivat cu mult înainte şi asta se poate face doar prin educaţie de la cea mai mică vârstă. Dacă simţul civic s-ar dezvolta la noi în mod natural, atunci fiecare cetăţean, când va ocupa o funcţie publică - şi nu numai - va înţelege că rolul lui este să ajute ceilalţi cetăţeni şi să colaboreze cu ei şi cu colegii de muncă. Abia atunci toate frustrările vor începe să dispară, să cadă.

Reporter: Deşi ne-aţi transmis că de vină pentru situaţia actuală ar fi lipsa educaţiei şi simţului civic, totuşi aţi ales să faceţi politică nu din cadrul unui partid clasic, ci dintr-o formaţiune politică nouă - Partidul Oamenilor Tineri. De ce?

Monica Ionescu: Partidele clasice şi-au arătat oarecum potenţialul. Dar eu nu spun că ele sunt un lucru rău, deoarece ar putea să se reformeze, pentru că societatea este într-o permanentă schimbare. Ideea este că avem nevoie de oameni politici care să creadă în ceea ce spun, indiferent din ce partid politic provin, şi să pună în aplicare ceea ce spun. Apoi cred că un om politic bun trebuie să aibă o capacitate suficientă de a-l asculta pe cel din faţa sa, care poate are o idee mai bună, şi să schimbe împreună anumite aspecte.

• "Nimic din ceea ce înseamnă autocraţie, de genul «doar eu am dreptate», nu vine din creştinism"

Reporter: Ceea ce spuneţi dumneavoastră înseamnă toleranţă.

Monica Ionescu: Absolut. Fără toleranţă nu se face nimic. Noi spunem că suntem un popor laic, dar şi un popor creştin. Dacă spunem că suntem creştini, atunci primul lucru pe care trebuie să îl promovăm este toleranţa. Creştinismul a promovat tot timpul toleranţa. Tot ce înseamnă autocraţie, de genul "doar eu am dreptate", nu vine din creştinism. Trebuie să fim foarte atenţi atunci când cineva promovează o idee sau o anumită temă, dar nu ne dovedeşte că e tolerant. Aceasta înseamnă că nu putem să credem în ceea ce ne transmite persoana respectivă.

Reporter: Interesant punctul dumneavoastră de vedere. Mi-aţi răspuns de ce nu aţi ales un partid clasic când aţi intrat în politică, de ce aţi mizat pe un partid nou, dar acum în ce partid sunteţi?

Monica Ionescu: Acum nu sunt în niciun partid, sunt deocamdată deputat neafiliat vreunui partid politic. Bănuiesc că aţi aflat că am fost excluşi, eu şi soţul meu, din Partidul Oamenilor Tineri, de către preşedinta Anamaria Gavrilă, dar nu doresc să comentez motivele pentru care s-a luat decizia respectivă. Din poziţia de deputat neafiliat nu voi renunţa la motivele pentru care am intrat în politică. Şi, pe lângă optimizarea şi eficientizarea funcţionării instituţiilor statului, doresc să am iniţiative care să ridice cultura la nivelul pe care îl merită, care să reformeze educaţia, în sensul schimbării radicale a modului de predare, adică a interacţiunii dintre cadrele didactice şi elevi, pe tot parcursul educaţional, şi care să reformeze modul în care îşi desfăşoară activitatea şi este tratat micul agricultor, în special cei care practică agricultura de subzistenţă. Pentru aceştia, cred că este foarte important să fie reuniţi în asociaţii cooperatiste, nu de genul celor din vremea regimului comunist, ci de genul celor care funcţionează în Elveţia, unde respectivele asociaţii sunt foarte bine organizate.

Reporter: Consideraţi că în viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene ar trebuie să existe stimulente sau subvenţii mai consistente pentru micii agricultori care sunt membri ai unor astfel de asociaţii cooperatiste?

Monica Ionescu: Cu siguranţă. Este necesar acest lucru. Dar pentru apariţia acestor asociaţii este nevoie de transparenţă totală, pentru a obţine încrederea oamenilor. Şi mai este nevoie şi de comunicatori locali, care să explice, pe înţelesul micilor fermieri, despre ce este vorba şi că aceste asociaţii cooperatiste nu sunt identice cu cele din timpul regimului comunist. În acest moment oamenii nu au încredere, îşi pierd speranţa că pot obţine vreo finanţare suplimentară, renunţă să mai cultive terenurile agricole şi pleacă să îşi caute un alt loc de muncă în străinătate. Ideal ar fi ca micii fermieri din ţara noastră să fie sprijiniţi să meargă în vizite peste hotare să vadă cum funcţionează aceste asociaţii cooperatiste, pentru că aşa se vor convinge singuri că se poate face aşa ceva şi în România. Până atunci, voi încerca să discut cu fermierii din Elveţia să vină şi să le spună oamenilor de la noi cum funcţionează lucrurile.

• "Ceea ce nu am acceptat a fost lipsa democraţiei în partid"

Reporter: Revenind la cultură, de ce reprezintă una dintre priorităţile dumneavoastră?

Monica Ionescu: În primul rând, deoarece cultura este baza înţelegerii lucrurilor. Noi am avut tot timpul şi avem şi acum oameni de cultură, dar din păcate sunt încă marginalizaţi în loc să fie aduşi în faţă. Ei nu trebuie lăsaţi dincolo de perdea să privească dezmăţul de afară, ci trebuie să le dăm încrederea necesară pentru a ieşi în faţă şi să spună de ce trebuie să urmăm o cale sau alta. Nu poţi fi un om de cultură, dacă nu ai sensibilitate, dacă nu ai empatie, dacă nu ai viziune. Or, toate aceste lucruri le găseşti în oamenii de cultură.

Reporter: Cu toate acestea, oamenii de cultură din ţara noastră stau departe de politică. De ce?

Monica Ionescu: Pentru că... Vă dau exemplul meu. Şi eu sunt un om care activez în domeniul cultural, care am scris cărţi, chiar volume de poezii. Am intrat în politică şi n-a trecut mult timp şi am ajuns în presă într-un mod ridicol, pe care oamenii care mă cunosc ştiu că nu are cum să fie adevărat. Tocmai de aceea se feresc oamenii de cultură ca să intre în politică. Trebuie să găsim oameni de cultură curajoşi, care să se pună în slujba cetăţenilor, pentru că altfel lucrurile nu pot fi schimbate. Eu cred că, dacă ai un pic de curaj, reuşeşti.

Reporter: Totuşi, aţi fost exclusă din partid...

Monica Ionescu: Cred că s-a dorit ca, prin excluderea mea, să fie dat un exemplu pentru cei rămaşi acolo. Adică li s-a transmis în acest fel că, dacă au curajul să se opună autocraţiei, riscă să fie excluşi.

Reporter: Consideraţi că în acest moment în POT este autocraţie?

Monica Ionescu: Da. Partidul Oamenilor Tineri este condus autocratic în acest moment. Eu am fost alături de acest partid, de doamna deputat Anamaria Gavrilă, aş putea spune chiar de la înfiinţarea lui. Am ajutat la acest lucru. Mi-au plăcut ideile ei pentru că vorbea despre schimbare, despre ce ar trebui să implementăm în România din ce a văzut ea în străinătate, şi am zis că pot plia ideile mele peste ale ei. Mai ales că în acel moment era deputat neafiliat care a preluat iniţiativele mele de modificare a unor acte normative şi le-a depus în Parlament. Am spus în acel moment că am găsit pe cineva cu care pot să colaborez şi am crezut că aşa va fi tot timpul.

Reporter: Şi totuşi a renunţat la dumneavoastră.

Monica Ionescu: Eu aş vrea să ştiu dacă dânsa va fi capabilă să stea vreodată faţă în faţă cu mine, aşa cum dialoghez cu dumneavoastră. Eu cred că un lider adevărat trebuie să îi privească în ochi inclusiv pe cei de care s-a lipsit la un moment dat. Ideea este următoarea. Eu m-am apropiat de viziunea dânsei, dar între timp, după ce POT a reuşit să facă pragul electoral necesar pentru intrarea în Parlament la alegerile din 1 decembrie 2024, lucrurile s-au schimbat. Trec peste faptul că eu şi soţul meu am fost izolaţi, nu s-a mai luat legătura cu noi cu mult înainte, ba chiar au fost reproşuri la adresa noastră, dar s-a mers pe ideea să candidăm la Neamţ şi Bacău, fiecare într-unul din cele două judeţe. Am intrat în Parlament, lucrurile au decurs normal, dar nu am simţit niciodată apropiere faţă de preşedinta partidului, fiind deja izolaţi. Am simţit că s-a întâmplat ceva, că a apărut o altă viziune a preşedintei partidului. Ceea ce nu am acceptat a fost lipsa democraţiei în partid, adică orice părere să fie ascultată, să conteze, pentru că de aceea am constituit respectiva formaţiune politică: pentru a schimba lucrurile. I-am transmis preşedintei partidului că, dacă noi, la nivel de partid, nu putem fi democraţi, nu ne putem exprima părerile, nu suntem transparenţi, înseamnă că POT nu merită să conducă această ţară pentru că ar aduce-o la autocraţie. Iar acest lucru nu se poate.

• "A fi patriot nu înseamnă a nu fi tolerant"

Reporter: Consideraţi că lipsa de educaţie şi lipsa de toleranţă a dus la divizarea societăţii româneşti pe care o vedem zilnic în spaţiul public, mai cu seamă pe reţelele de socializare?

Monica Ionescu: Da, pentru că noi nu am fost învăţaţi să tolerăm. Deşi zicem că suntem toleranţi, nu suntem. Toleranţa se învaţă de la şcoală, din clasele mici, când copiii trebuie să colaboreze pentru anumite proiecte cu colegi pe care poate nu îi plac, poate nu îi înţeleg sau nu au afinităţi ori nu împărtăşesc aceleaşi hobby-uri. Dar cu toate acestea, pentru realizarea proiectului respectiv reuşesc să găsească un lucru comun. Asta, dacă s-ar întâmpla la nivelul întregii societăţi, ar fi ideal. Şi mai precizez ceva: a fi patriot nu înseamnă a nu fi tolerant. Asta nu înseamnă că trebuie să tolerăm orice. De exemplu, nu putem tolera violenţa. Dacă vrei să fii autocrat şi crezi că tu poţi să conduci autocrat, chiar ai senzaţia că prin autocraţie stăpâneşti, la un moment dat, când vei fi înlocuit, vei fi strivit de acea autocraţie. De aceea, trebuie ca un partid politic să fie ghidat de principiile democratice.

Reporter: Când s-a trecut în POT la conducerea autocrată? Există un anumit moment sau aţi sesizat anumite aspecte care prevesteau o astfel de schimbare?

Monica Ionescu: Da, am sesizat, dar nu vreau să vorbesc despre aşa ceva.

Reporter: Revenind la educaţie, consideraţi că poate aduce modificările necesare despre care vorbiţi?

Monica Ionescu: Da, pentru că am un exemplu personal. Am derulat un proiect - Kids Philosophy Education - prin care am învăţat copiii primele reguli de morală filosofică, la un nivel pe care să îl înţeleagă aceştia. Ideea de bază era să dezvolt simţul civic al acelor copii, să îi fac oameni. Degeaba investim în inteligenţa acestora, dacă nu construim omul din aceşti copii.

Reporter: Nu aţi intrat în coliziune cu profesorii de religie din cauza acestui proiect de morală filosofică?

Monica Ionescu: Nu, deoarece creştinismul nu trebuie transformat în ceva fundamentalist. Eu cred că principiile morale creştine nu sunt bine înţelese, mai bine zis oamenii nu ştiu că ele sunt anterioare creştinismului, adică au cu mult peste 2000 de ani. Conceptul toleranţei este cu mult mai vechi decât creştinismul. Nu ai cum să trăieşti într-o societate, dacă nu eşti tolerant, dacă nu eşti echilibrat şi dacă nu oferi ceva în schimb. Şi mai este ceva. Nu trebuie să păstrăm doar ordinea, ci şi ierarhiile, pentru că nu suntem egali în toate. Egalitatea această propovăduită, dusă la extrem, riscă să ne ducă într-un derapaj în care să avem impresia că ni se cuvine totul. Şi nu este deloc aşa.

Reporter: Sunteţi pro-UE sau numai pro-România?

Monica Ionescu: Nu se poate pro-România fără pro-Uniunea Europeană. Ar fi absurd să fii doar pro-România. Nu ai cum. Ce facem? Facem un zid în jurul nostru? Nu se poate. Uniunea Europeană e o structură care trebuie să continue, dar are nevoie de reformare, prin identificarea a ceea ce nu funcţionează şi găsirea unor soluţii pentru a răspunde mai rapid nevoilor cetăţenilor europeni.

Reporter: România în NATO sau neutră?

Monica Ionescu: Dacă s-ar putea neutră să se apere singură, atunci o lăsăm neutră. Dacă nu, atunci să rămână mai bine în NATO. Depinde de cât de capabilă este România să stea singură, adică e vorba despre capacitatea de a sta fără paznic la uşă.

Reporter: Vă mulţumim!