PRECIZARE MApN: Poliţia militară, fără atribuţii în legătură cu populaţia civilă

Jurisdicţia structurilor de poliţie militară se exercită, pe timp de pace, exclusiv în raport cu personalul şi obiectivele militare, arată angajaţii Ministerului Apărării Naţionale, într-un material publicat pe inforadar.mapn.ro, referitor la ştirile false apărute în spaţiul public cu privire la un proiect legislativ destinat reorganizării structurii respective.

În informaţiile considerate false de către angajaţii MApN, se arată că poliţia militară îşi va extrinde atribuţiile, în mod nejustificat şi abuziv asupra populaţiei civile. În realitate, experţii militari arată că pe timp de pace, poliţia militară are ca atribuţie principală respectarea şi menţinerea ordinii interioare şi a disciplinei militare în obiectivele militare şi zonele militare restricţionate din responsabilitatea MApN, de către personalul militar şi civil, precum şi de către personalul militar străin.

Sintagma "personal civil" nu se referă la populaţia civilă, ci la angajaţii MApN care nu sunt încadraţi pe funcţii militare, respectiv personal civil contractual şi funcţionari publici, se mai arată în materialul publicat de experţii militari.

În privinţa misiunilor derulate în stare de urgenţă, în materialul citat se arată că poliţia militară poate îndeplini misiuni în sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, conform legislaţiei în vigoare. Prin sintagma "conform legislaţiei în vigoare" se stabileşte că, în îndeplinirea acestor misiuni structurile de poliţie militară nu pot exercita competenţe care, prin lege, revin altor instituţii. Mai mult, pe timpul stării de urgenţă, structurile de poliţie militară solicitate de MAI nu pot şi nu vor îndeplini în mod independent misiuni şi nu vor conduce intervenţii, ci doar vor sprijini structurile de ordine publică în desfăşurarea misiunilor legale.

În ceea ce priveşte informaţiile conform cărora, prin proiectul de lege, înfiinţarea poziţiilor de ofiţeri de poliţie militară judiciară are caracter abuziv şi neconstituţional, experţii MApN arată că ofiţerii respectivi sunt deja menţionaţi în articolul 55 aliniat 5 din Codul de procedură penală şi că activitatea lor se va efectua, în cadrul cercetării penale, sub directa conducere, supraveghere şi control a procurorului militar, fiind degrevaţi în acest timp de alte sarcini de serviciu şi fiind exclusă posibilitatea executării unor ordine date de ofiţerii ierarhici superiori.

În privinţa supravegherii tehnice efectuată de aceştia, ofiţerii de poliţie militară vor supraveghea tehnic doar infracţiunile săvârşite de militari, mai arată experţii MApN.

Ei susţin că Poliţia militară are nevoie de un cadru legislativ care să-i stabilească statutul şi rolul, atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile şi, totodată, să-i asigure instrumentele legale şi necesare pentru îndeplinirea cu eficienţă a obiectului său de activitate.

"Misiunile poliţiei militare, aşa cum sunt propuse în textul legislativ, nu se suprapun şi nu interferează cu cele ale altor structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, existând doar situaţii în care aceste structuri cooperează, în limitele prevăzute de lege", arată experţii MApN.

Ministerul Apărării Naţionale a postat, în 27 ianuarie 2021, în dezbatere publică, proiectul de lege privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea poliţiei militare. Proiectul de act normativ, a cărui redactare a început în urmă cu peste cinci ani, este destinat să stabilească statutul, rolul, atribuţiile, competenţa şi responsabilităţile poliţiei militare.

În urma derulării procesului de consultare publică, care a inclus şi organizarea unei dezbateri la sediul ministerului, proiectul de lege a fost amendat, fiind integrate o serie de observaţii şi propuneri, textul putând fi consultat pe site-ul Secretariatului General al MApN, https://sg.mapn.ro/.

Pentru a fi înaintat Parlamentului spre dezbatere şi adoptare, proiectul respectiv va trebui să fie aprobat mai întâi de guvern.