Precizări de la BNR

Într-un articol publicat de ziarul BURSA, în data de 13 martie 2008, se afirmă, chiar din titlu, faptul că "eficienţa politicii monetare a BNR este de 12,2%", cifră care reprezintă cota de piaţă a patru bănci comerciale cu capital românesc în septembrie 2007.

Este inedit modul în care, în articol, este definită şi interpretată eficienţa uneia dintre funcţiile principale ale băncii centrale, şi anume politica monetară. În mod eronat, articolul afirmă faptul că numai patru din cele 42 de bănci comerciale ale sistemului bancar din România sunt "singurele care resimt integral schimbările de politică monetară". Şi asta pentru că, spune articolul, celelalte "au supape şi refugii prin care eludează intenţiile băncii centrale", care "decurg din statutul lor de subsidiare ori sucursale ale unor bănci străine".

Precizăm, în primul rând, că eficienţa politicii monetare nu se măsoară prin intermediul cotei de piaţă şi nici prin structura acţionariatului băncilor comerciale. Dacă raţionamentul invocat în articol ar funcţiona, atunci eficienţa politicii monetare a băncilor centrale din Polonia, Cehia sau Slovacia ar fi de sub 10% având în vedere că aproximativ 90% din băncile comerciale care operează pe aceste pieţe au capital străin. Pentru clarificare, amintim că evaluările privind eficacitatea politicii monetare a unei bănci centrale au în vedere modul în care aceasta poate asigura atingerea în mod sustenabil a obiectivului său principal pe termen mediu şi lung, şi anume asigurarea stabilităţii preţurilor. În condiţiile recentei întreruperi a procesului de dezinflaţie şi în vederea reintrării sustenabile, cât mai rapide pe traiectoria dezinflaţionistă anunţată pe termen mediu, dar şi luând în considerare potenţialele riscuri privind stabilitatea financiară, BNR a înăsprit condiţiile monetare şi a adoptat măsuri prudenţiale suplimentare privind provizioanele la creditele în valută destinate debitorilor expuşi riscului valutar.

Tot în mod eronat articolul afirmă că regimul rezervelor minime obligatorii "este un regim pentru patru bănci". Precizăm că rezervele minime obligatorii se aplică instituţiilor de credit reglementate prin legea bancară, deci tuturor celor 42 de bănci comerciale. Mai mult, potrivit articolului 51 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre le sunt aplicabile reglementările în domeniul statistic şi cel al politicii monetare emise de BNR.

Articolul se referă, de asemenea, la normele de prudenţialitate ale BNR referitoare la provizioane, norme modificate recent pentru a tempera ritmul de creştere al creditării şi nu pentru a "descuraja creditarea" aşa cum susţin autorii. Se afirmă că "băncile româneşti din ţara noastră sunt defavorizate de normele BNR". Reamintim că reglementările din sistemul bancar din România, stat membru al Uniunii Europene începând cu anul 2007, sunt în deplină concordanţă cu legislaţia UE în domeniu, inclusiv cea referitoare la asigurarea unor condiţii nediscriminatorii pentru toţi participanţii de pe piaţă.

Potrivit normelor prudenţiale, constituirea provizioanelor de risc se aplică doar băncilor persoane juridice române, iar sucursalele din România ale instituţiilor de credit din alte state membre UE constituie provizioane conform reglementărilor din ţara băncii-mamă. Aceasta nu înseamnă însă că, dacă acestor sucursale li se aplică provizioane conform reglementărilor din ţara băncii mamă, automat aceste reglementări sunt mai relaxate. Mai ales că şi aceste bănci mamă aplică principiile de management al riscului conform principiilor Basel II privind cerinţele de capital, principii care se implementează începând cu 1 ianuarie 2008 şi în România. În plus, în evaluarea gradului de risc al potenţialilor clienţi intră în calcul şi ratingul ţării de unde provine acest client, ceea ce alături de costurile suplimentare de administrare înregistrate la banca fiică, majorează costul creditelor respective contribuind astfel la asigurarea eficacităţii recentelor măsuri ale BNR de întărire a politicii monetare în vederea reluării dezinflaţiei sustenabile.