Premierul bulgar Plamen Oreşarski a demisionat

Primul-ministru bulgar, Plamen Oreşarski, şi-a dat ieri demisia, după ce a promis anterior că va face acest lucru pentru a permite aplicarea acordului convenit de partidele politice în vederea organizării alegerilor legislative anticipate, transmit agenţiile Reuters şi AFP.

Potrivit acestora, în urma consultării formaţiunilor politice, preşedintele Rosen Plevneliev a anunţat la sfârşitul lunii iunie dizolvarea parlamentului începând cu data de 6 august şi desfăşurarea alegerilor anticipate pe 5 octombrie, între aceste două date urmând să funcţioneze un guvern interimar.

Sub aspect formal, preşedintele va propune acum fiecăruia dintre cele trei mari partide să formeze guvernul, dar acestea s-au angajat să respingă propunerea, astfel încât să se poată respecta prevederile constituţionale privind dizolvarea parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate.

În vârstă de 54 de ani, Plamen Oreşarski, a fost numit premier în luna mai 2013, după căderea guvernului conservator condus de Boiko Borisov în urma manifestaţiilor de amploare împotriva corupţiei elitelor politice şi a creşterii preţului la energie.

Odată ajuns la putere, el a promis că va lua măsuri de combatere a sărăciei, dar o lună mai târziu avea să-şi piardă orice credibilitate după ce a numit la conducerea Agenţiei de securitate naţională (DANS) un deputat controversat, membru al partidului minorităţii musulmane (MDL) şi magnat în sectorul mass-media. Deşi a revenit ulterior asupra acestei numiri, bulgarii au ieşit din nou în stradă pentru a cere demisia şi a acestui guvern, pe care l-au acuzat că este controlat de oligarhi.

Oreşarski nu a cedat atunci în faţa demonstraţiilor, dar nici nu a reuşit să implementeze reformele promise, fiind împiedicat şi de disputele fără sfârşit dintre partide. Conservatorii din partidul GERB, la fel ca şi ultranaţionaliştii formaţiunii Ataca au boicotat şedinţele parlamentului.

Criza politică este dublată din luna iunie de o gravă criză a sistemului bancar, ce ameninţă să destabilizeze finanţele publice. Rezultatele foarte slabe obţinute de Partidul Socialist la alegerile europarlamentare au grăbit căderea guvernului, decisă în final de retragerea sprijinului oferit de formaţiunea MDL.