PRESA ELENĂ: Mari bănci elene se vor confrunta cu naţionalizarea

• Surse: Naţionalizarea băncilor greceşti nu va avea implicaţii asupra băncilor locale

O posibilă naţionalizare a băncilor greceşti nu va avea niciun efect asupra băncilor din sistemul nostru bancar, ne-au declarat surse bancare. Principalele două partide din Grecia, creditorii internaţionali ai ţării - Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Centrală Europeană (BCE), precum şi bancherii de top ai Greciei doresc ca primele patru bănci elene să fie recapitalizate cu fonduri publice şi private pentru a minimaliza influenţa statului în modul în care ele sunt conduse, se arată într-o analiză a publicaţiei Kathimerini.

Pierderile semnificative înregis-trate anul trecut, din cauza implementării schimbului de obligaţiuni şi a impactului recesiunii, care a dus la deteriorarea calităţii activelor, sugerează că cel puţin trei din cele mai mari bănci elene se vor confrunta probabil cu naţionalizarea în următoarele luni, arată ziarul elen.

Acele bănci care au management privat şi care urmează să fie naţionalizate se vor afla în proprietatea statului pentru o perioadă de timp, dar nu vor fi implicaţii directe la noi, ne-au declarat surse bancare. În plus, instituţiile de credit locale funcţionea-ză după reguli româneşti şi chiar sunt în exces, în ceea priveşte capitalizarea, potrivit surselor menţionate.

Aspectele din prezent au fost luate în calcul atunci când s-a elaborat schema de sprijin financiar pentru Grecia, au adăugat surse bancare.

De remarcat este faptul că băncile locale cu capital grecesc au un raport mare între credite şi depozite, iar dobânzile la depozite sunt la un nivel destul de ridicat pentru a atrage resurse de pe piaţa locală, potrivit sursele citate, care au adăugat: "Nu este neapărat o politică bună din două considerente. În primul rând sunt introduse costuri în plus şi în al doilea rând deponenţii pot fi destul de volatili (retrag/depun bani). Însă băncile nu au ce să facă deocamdată".

Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia ("National Bank of Greece", "Alpha Bank", "EFG Eurobank" şi "Piraeus Bank") au raportat rezultate extrem de slabe pentru anul trecut, cu pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, 23 de miliarde de euro, au rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.

Lovitura a fost suficient de puternică încât să lase cele mai multe bănci cu capital propriu negativ. Potrivit bancherilor, instituţiilor de credit cu nivel negativ al capitalului nu le-ar fi fost permis să opereze dacă Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF) nu ar fi oferit asigurări că va furniza până la 18 miliarde de euro în total pentru viitoarele majorări de capital. Băncile considerate viabile de către Banca Greciei vor trebui să se recapitalizeze până la începutul toamnei, cu un nivel minim al ratei de adecvare a capitalului de 9%.

Al doilea pachet de sprijin financiar pentru statul elen prevede 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor şi stabilizarea sistemului financiar. Fondul elen pentru bănci avea lichidităţi de 1,5 miliarde de euro şi a primit recent 25 de miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro. A doua tranşă, de 23,5 miliarde de euro, urmează să fie transferată în iunie.

Toţi liderii politici şi participanţii din piaţa financiară sunt de acord că este imperativă consolidarea sectorului bancar, pentru asigurarea creditării sectorului privat şi stabilizarea economiei, astfel că este oarecum ironic că autorităţile nu au finalizat planul pentru recapitalizarea sectorului bancar până la 20 aprilie, termenul până la care băncile au fost nevoite să raporteze rezultate financiare, potrivit Kathimerini. Surprinzător, Ministerul de Finanţe al Greciei a extins termenul din nou, până la sfârşitul lunii mai, pentru cele două bănci de stat, "ATEbank" şi "Hellenic Postbank", care par că se îndreaptă spre restructurare, notează publicaţia elenă.

Motivele politice şi lipsa expertizei tehnice se află în spatele eşecului autorităţilor de a prezenta pe 20 aprilie planul de recapitalizare şi deciziile vizând cele două bănci, consideră autorii analizei. Aceştia notează că propunerile vizând acordarea de condiţii preferenţiale capitalului privat pentru a participa la recapitalizare ignoră regulile UE în privinţa concurenţei şi a ajutoarelor de stat. Unii specialişti afirmă chiar că autorităţile au subestimat necesarul de fonduri pentru recapitalizare şi restructurare în cadrul primei tranşe, însă această informaţie nu a putut fi confirmată din surse oficiale, menţionează Kathimerini.

Motivul politic este evident în privinţa "ATEbank" şi "Hellenic Postbank", întrucât ambele instituţii de credit controlate de stat vor fi nevoite să concedieze mii de angajaţi după restructurare, potrivit publicaţiei elenă. Aceasta nu ar fi fost în avantajul principalelor două partide politice, care susţin coaliţia guvernamentală, înaintea alegerilor din 6 mai, explică autorii analizei.

În orice caz, se poate spune că spectrul naţionalizării planează mai ameninţător ca oricând asupra tuturor, sau măcar celor mai multe bănci elene, potrivit publicaţiei greceşti. Situaţia este şi mai gravă dacă sunt luate în calcul necesarul suplimentar de capital rezultat din evaluarea portofoliilor, dar şi alte riscuri, potrivit Kathimerini.

Este uşor de înţeles de ce este greu pentru investitorii privaţi să participe la astfel de strângeri de capital. Investirea de fonduri noi, în valoare, de exemplu, de opt miliarde de euro într-o bancă cu un capital propriu negativ de patru miliarde de euro ar însemna pierderea a jumătate din bani, explică autorii analizei.

Pentru a-şi risca astfel banii, un investitor trebuie să aibă foarte mare încredere în capacitatea conducerii de a restructura rapid banca, dar şi în perspectivele economiei elene. Evident, este mai uşoară o decizie de a investi într-o instituţie de credit cu un capital propriu pozitiv, dar şi în această situaţie perspectivele economiei Greciei contează foarte mult, potrivit domniilor lor.

Băncile contează pe vânzări de active şi alte iniţiative pentru a obţine câteva miliarde de euro, însă analiştii pun sub semnul întrebării atragerea fondurilor aşteptate în următoarele luni şi trimestre, din diferite motive.

Instituţiile de credit vor avea o sarcină dificilă în atragerea investitorilor privaţi în procesul de recapitalizare, arată Kathimerini. După raportarea rezultatelor financiare pentru anul trecut, evitarea naţionalizării este echivalentă cu o misiune imposibilă pentru unele bănci elene, conchide analiza.