PREŞEDINTELE CEC BANK REACŢIONEAZĂ LA AFIRMAŢIILE LUI LUCIAN ISAR: "Vulpea care nu ajunge la struguri zice că sunt acri"

Reporter: Cum a încheiat CEC Bank primul semestru al anului în curs, din punct de vedere financiar?

Radu Graţian Gheţea: La acest moment, nu avem cifre auditate, dar situaţiile financiare au fost finalizate şi, până la sfârşitul lunii august, când vom avea şi opinia auditorului, pot să vă spun că rezultatele sunt mulţumitoare şi ne dau certitudinea că ne vom atinge ţintele pe care ni le-am stabilit pentru 31 decembrie. La 30 iunie avem un profit brut de 109,6 milioane lei. Solvabilitatea se menţine pe palierul pe care noi îl considerăm de utilizare eficientă a capitalului, şi anume la 15,24%. Suntem peste nivelul reglementat, menţinându-ne într-o zonă care reflectă eficienţă, pentru că dacă ai o solvabilitate de 30%, atunci înseamnă, în termeni vulgari, că "dormi" pe capital. Aşa se întâmplă la băncile care sunt la început de activitate - au o solvabilitate foarte mare -, sau la bănci care îşi schimbă strategia de pe un segment de piaţă pe altul şi stagnează, la un moment dat.

Dar când eşti în activitate, cu motoarele turate, solvabilitatea, în opinia mea, nu trebuie să depăşească 17-18%. Dacă ne uităm la soldul depozitelor, acesta arată din nou că suntem o bancă percepută foarte bine de către clienţi. Avem o creştere de 3,6% faţă de sfârşitul anului 2016, în condiţiile în care dobânzile sunt la un nivel foarte mic, iar noi nu suntem în topul băncilor care oferă dobânzi mari. Acest lucru înseamnă că suntem percepuţi ca bancă sigură.

Activitatea de bază pe care o avem, şi anume acordarea de credite, s-a menţinut în prima jumătate a anului 2017 la acelaşi nivel avut în aceeaşi perioadă a anului precedent. În semestrul întâi am acordat credite noi în valoare de 2,2 miliarde lei.

Reporter: Ce produse au fost cel mai solicitate?

Radu Graţian Gheţea: Fiind bancă comercială universală, suntem deschişi la toate solicitările pe care le primim din partea clienţilor, persoane fizice sau juridice. Au mers la fel de bine ca în anul trecut acordarea de credite pentru IMM-uri, agricultură sau pentru administraţii publice locale. În legătură cu fondurile europene putem să ne mândrim şi să spunem că, până la sfârşitul lunii iunie 2017, am acordat un număr de 37.444 de credite pentru co-finanţarea proiectelor dezvoltate din fonduri europene. Includ aici şi creditele punte pe care noi le-am acordat pentru subvenţiile care veneau la un moment dat cu mare întârziere. Pot să spun că, prin aceste co-finanţări sau credite punte, banca a adus fonduri nerambursabile în ţară de 12,25 miliarde lei. Suntem în continuare implicaţi în toate programele şi proiectele europene şi guvernametale care susţin proiecte ce atrag fonduri europene. Bilanţul Băncii la jumătatea anului arată o creştere faţă de sfârşitul anului trecut de 2,2%, ajungând la circa 28,8 miliarde lei. Banca a fost preocupată în această perioadă şi de curăţarea bilanţului, lucru pe care l-au făcut şi continuă să-l facă majoritatea băncilor din sistem şi putem spune că, în acest fel, ne apropiem de obiectivele sau recomandările BNR cu privire la reducerea nivelului creditelor neperformante.

Reporter: Care cât este acum?

Radu Graţian Gheţea: Este o întrebare foarte interesantă pe care eu v-aş sugera să o calificaţi de fiecare dată. Mă întrebaţi cât sunt creditele neperformante. Dar depinde de definiţie. Sunt definiţii ale EBA (n.r. Autoritatea Bancară Europeană) care vorbesc despre expunerile neperformante şi, conform acestor definiţii, rata expunerilor neperformante calculată la 30 iunie se ridică la 7,51%, faţă de 8,40%, cât aveam la sfârşitul anului 2016. Există şi alte definiţii care includ sau nu includ expunerile . O să fac aici o paranteză - înainte de criză, când spuneai "expuneri", când spuneai "credite neperformante" te raportai doar la creditele acordate clientelei nebancare şi bancare şi nu includeai absolut deloc expunerile suverane, adică cele pe state. După criza din Cipru, după cea din Grecia, când titlurile emise de state nu au mai fost considerate cu risc zero, au început să se contopească expunerile pe state, pe bănci, pe clienţii nebancari, inclusiv pe entităţile guvernamentale şi să se facă o medie pe bucăţi, dar şi per-total. După cum bine ştim, au fost discuţii despre ce se întâmplă cu cei care au expuneri pe Ucraina, pe Cipru... Eu am ieşit şi am spus - faptul că România nu a reuşit în ultimii ani decât să creeze un sistem bancar "basic", nu unul sofisticat, şi nu a reuşit să intre foarte adânc în operaţiunile toxice (iar acest lucru îl spun în sens pozitiv), a făcut ca, deşi în România aveam bănci cu capital din Cipru şi Grecia, când a apărut problema în Grecia şi Cipru, în bilanţurile băncilor din România nu erau operaţiuni aşa numite toxice şi cu expuneri pe aceste state.

Încheind paranteza şi revenind la creditele neperformante, există şi o altă rată a acestor tipuri de expuneri raportată numai la expuneri credite şi din avansuri acordate clientelei nebancare şi, aici, suntem la un nivel de 11,35%, într-o scădere foarte abruptă dacă ne uităm la ce era în sistem la un moment dat - 28%, 24% etc.

Reporter: Acest indicator care face referire doar la clientelă este cel utilizat de BNR când anunţă rata de NPL pe sistem?

Radu Graţian Gheţea: Da, BNR se referă la această expunere neperformantă din credite şi avansuri acordate clientelei nebancare.

Referitor la CEC Bank, în cadrul celor circa 11%, segmentul de persoane fizice înregistrează o rată a creditelor neperformante de circa 4%. Altfel spus, la persoanele juridice nu am terminat curăţirea bilanţului. Ţin să subliniez că procesul de curăţire a bilanţurilor poate fi făcut sub presiune sau lejer. Dacă îl faci sub presiune, atunci când indicatorii sunt proşti - şi mă refer la solvabilitate, în special - în loc să te duci să ceri capital de la acţionari, preferi să scapi din bilanţ de nişte credite neperformante. La noi nu a fost o asemenea presiune, pentru că indicatorii noştri au fost buni şi nu ne-am grăbit să vindem. Vreau să menţionez că, în timp ce, acum câţiva ani, se vindeau credite neperformante, în România, cu discount de 95-97%, ultima noastră vânzare a fost făcută cu un discount de 83%, ceea ce înseamnă că am încasat mai mult, pentru că preţurile s-au schimbat în piaţă.

Reporter: Când aţi anunţat rezultatele la patru luni, aţi spus că acestea sunt mult mai bune decât anul trecut pentru că în 2016 au fost făcute curăţiri de bilanţuri. Dacă veţi continua şi anul acesta să vindeţi neperformante, cum veţi reuşi să vă atingeţi ţintele financiare?

Radu Graţian Gheţea: Anul trecut am avut o viteză mai mare de curăţire a bilanţului şi ca urmare a recomandărilor făcute de BNR de a reduce nivelul NPL. Dacă era numai după mine sau numai după bancă şi nu ne recomanda nimeni nimic, încă mai păstram portofolii de NPL pentru momente optime. Sunt anumite garanţii care nu cer "de mâncare", şi aici mă refer la terenuri, în special. În schimb, o fabrică, o fermă, un complex industrial sau rezidenţial "cer de mâncare", adică au nevoie de asigurări, de plătit taxe şi impozite, trebuie să fie asigurate împotriva incediilor, necesită igienizări etc., iar toate aceste aspecte intră în sarcina băncii şi atunci este de preferat să le dai. Dar cele care nu "cer de mâncare", este preferabil să fie vândute când preţul este mai sus. În orice caz, este îmbucurător pentru mine faptul că, la nivelul sistemului bancar, nu mai există o presiune aşa de mare, pentru că ţara noastră este un exemplu pentru modul în care şi-a curăţat bilanţurile. Sunt bănci care au făcut acest lucru mai repede - unele au făcut-o sub presiunea unor cerinţe prudenţiale -, altele care şi-au permis să meargă mai încet. La noi a mers puţin mai încet şi datorită faptului că nu am avut instrumentele pe care le-au avut alte bănci, cum ar fi SPV-uri prin care să putem face foarte rapid astfel de tranzacţii.

Reporter: Aţi menţionat, la început, că vă veţi atinge ţintele stabilite pentru 31 decembrie. Puteţi să ne spuneţi care sunt acelea?

Radu Graţian Gheţea: Ţintele sunt obiective interne şi nu le putem face publice. Ceea ce vreau să spun, însă, este că avem două ţinte principale şi o a treia secundară. Ţintele principale se referă la un profit care să fie de trei cifre şi la creşterea volumului creditelor nou acordate. În subsidiar, ne dorim să ne menţinem în top şase bănci din România.

Reporter: Ce cotă de piaţă are CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: CEC Bank deţine o cotă de 7,16% din piaţă, însă foarte important este că depozitele reprezintă pârghia de creştere a totalului activelor.

Reporter: În contextul în care, după cum ne-aţi spus, ponderea cea mai mare a neperformantelor este ocupată de cele ale persoanelor juridice, ne explicaţi care este situaţia creanţei pe care o aveţi la Romcab?

Radu Graţian Gheţea: În primul rând, creanţa la Romcab nu este foarte importantă, pentru că banca a avut nişte garanţii solide şi a rămas cu o expunere care este acoperită cu un gaj pe stocuri şi ipoteci.

Reporter: Dar înţelegem că stocurile nu mai există...

Radu Graţian Gheţea: Acestea sunt lucruri pe care fiecare poate să le comenteze, poate să le inventarieze, dar o bancă nu poate vorbi despre clienţi în ziar. Deocamdată, chiar dacă este în insolvenţă, Romcab este clientul nostru şi noi suntem în contract cu acest client. Sigur, el nu şi-a îndeplinit nişte obligaţiuni şi este cunoscut că au fost executate unele garanţii.

Reporter: Spuneţi că CEC Bank este în contract cu Romcab, dar a fost anunţat că banca a reziliat acest contract de credit. Ce presupune această reziliere?

Radu Graţian Gheţea: Poate că exprimarea "a fost reziliat" nu este cea mai fericită şi poate lăsa loc de interpretări. Mai corect ar fi "creanţa a fost declarată exigibilă anticipat" sau creditul a fost accelerat. Noi am început executarea silită, am executat o serie dintre garanţii, continuăm să executăm garanţii, suntem înscrişi la masa credală în procedura de insolvenţă iar mai multe elemente nu vă pot oferi. Sunt alte exprimări decât rezilierea. Probabil cineva a încercat să fie cât mai pe înţelesul tuturor şi să exprime că nu mai există o relaţie contractuală între CEC Bank şi Romcab în sensul în care noi îi dăm bani şi el se obligă să dea banii înapoi. Accelerarea creditului înseamnă că toată suma a devenit scadentă. Romcab avea un credit pe un număr de ani, iar banca îi cere toţi banii acum, pentru că nu şi-ai îndeplinit obligaţiile.

Reporter: Este ştiut că Eximbank este principalul creditor al Romcab. Va mai avea CEC Bank ce să execute după ce compania va fi executată de Eximbank?

Radu Graţian Gheţea: Nu pot să vă dau, aşa cum am mai spus, relaţii referitoare la acest credit. Teoretic, însă, pot să vă spun următorul lucru - în general, când un client nu mai plăteşte, se stabileşte ceea ce se numeşte masa credală şi începe procedura de insolvenţă, el trebuie să prezinte un plan de reorganizare judiciară, etc. Se face un calcul şi fiecare spune: "Ce bani mai are să îmi dea mie Romcab? Mai are să îmi dea 100 de lei, dar am garanţie pe cutare stoc. Pe celălalt are gaj altă bancă". Toate băncile care sunt creditoare la Romcab au garanţii la această companie, după ce deja au executat alte garanţii. Dar nu vă pot da detalii, pentru că intrăm în ceea ce se numeşte respectarea deontologiei profesionale şi nu numai.

Reporter: Referitor la procedura de nominalizare a unor noi membri în conducerea CEC Bank, după ce aceasta a fost derulată până la pasul în care s-a ajuns la lista scurtă în baza Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă, CEC Bank şi Eximbank au fost eliminate de sub auspiciile respectivei ordonanţe, după care Ministerul Finanţelor ne-a spus că urmează să demareze o nouă procedură în acest sens. Aveţi informaţii noi legate de acest subiect?

Radu Graţian Gheţea: Nu am, dar la noi au fost două locuri vacante în Consiliul de Administraţie care au fost ocupate recent - în sensul că au fost nominalizaţi domnul Ştefan Nanu şi domnul Doru Dudaş de la Ministerul Finanţelor, care urmează să fie aprobaţi de BNR -, ceea ce înseamnă că suntem într-un proces de completare a Consiliului.

Au fost o serie de declaraţii pe care eu le consider iresponsabile, de genul "schimbăm tot consiliul". Nicăieri în lume nu se schimbă tot Consiliul de Administraţie. Eu cred că se ştia de la început că ordonanţa 109 nu este aplicabilă unei instituţii care este specific reglementată şi, pentru remedierea situaţiei, au fost făcute scrisori de diverse instituţii - şi noi am făcut, şi Asociaţia Română a Băncilor -, în care s-a explicat că nu este posibil să fie aplicată ordonanţa în cazul băncilor.

Reporter: Mai are populaţia încredere în bănci?

Radu Graţian Gheţea: Încep cu CEC Bank şi spun că, deşi au fost atâtea discuţii şi dezbateri şi exprimări de calificări asupra activităţii şi conducerii Băncii, iată că încrederea este în continuare foarte mare. Da, mai are încredere lumea în bănci, pentru că ceea ce v-am spus că se întâmplă la CEC Bank se întâmplă şi în întreg sistemul bancar. Şi când spun acest lucru mă refer la creşterea soldului de economii, la depozite, dar şi la faptul că populaţia şi companiile îşi dau din ce în ce mai mult seama că este nevoie de bănci pentru a-şi completa necesarul de resurse în vederea atingerii unor obiective, fie că este vorba de persoane fizice sau de persoane juridice. Când vorbesc de persoane juridice, mă refer în special la întreprinderile mici, la microîntreprinderi, la acei anteprenori mici care au fost întotdeauna reticenţi în a lucra cu banii altora şi au zis că se descurcă singuri.

Părerea mea este că intrăm într-o zonă în care încep să se schimbe lucrurile şi oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să găseacă resurse. S-a cam lămurit lumea şi cum e cu împrumuturile de la cămătari, s-a lămurit cum e cu jocurile piramidale. Sigur, a fost destul de mult dezbătută problema creditelor luate de la bănci şi acum mai toată lumea ştie ce să ceară, cum să ceară, la ce să se aştepte şi cred că suntem într-o direcţie bună. Eu văd acest aspect şi la noi la CEC Bank. Noi avem circa 500 de unităţi în mediul rural. În general, este foarte greu pentru funcţionarii bancari de la sate să găseacă clienţi care să acceseze credite, dar au început să apară astfel de persoane, care să dorească să contracteze un credit, odată cu ajutoarele de minimis, cu toate facilităţile europene etc. În acelaşi timp, m-aş bucura ca sistemul de plată cu cardul să fie cât mai utilizat. Noi avem un produs care este foarte bine primit - card de credit pentru persoanele juridice, cu limită de sumă - foarte apreciat şi care asigură flexibilitate.

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua dobânzile?

Radu Graţian Gheţea: Fiind bancher în activitate m-am abţinut întotdeauna să fac previziuni şi comentarii pe posibile evoluţii. Ceea ce pot să vă spun este că, în mod clar, procesele financiare şi economice sunt ciclice şi, la un moment dat, lucrurile revin. Nu doresc să ne referim la dobânzile şi la evoluţiile din România, pentru că noi ne-am dezvoltat atipic în ceea ce priveşte dobânzile şi inflaţia, după 1989. Dar am intrat şi noi în rândul lumii şi, spre exemplu, s-au apropiat dobânzile la lei de cele la euro. Şi atunci, în condiţiile în care dobânzile la euro sunt la un minim istoric, în condiţiile în care Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a dat multe semnale şi a explicat că e vorba de o menţinere artificială a acestor dobânzi la un nivel foarte jos pentru a încuraja investiţiile, nu pot să nu mă gândesc că în momentul în care ABE va lăsa puţin frâiele, să nu se întâmple similar şi la noi. Acesta este comentariul meu - când ABE va face mişcări şi va constata că este posibilă o relaxare a dobânzilor, atunci acest lucru se va întâmpla şi la noi. Sigur, dobânzile sunt legate şi de evoluţia inflaţiei şi a altor indicatori, dar declicul principal va pleca de acolo. Nu cred, însă, că aceste măsuri administrative vor fi bruşte.

Reporter: Ne puteţi spune cu ce rezultate a încheiat prima jumătate a anului sistemul nostru bancar?

Radu Graţian Gheţea: Nu vă pot da astfel de cifre, pentru că fiecare bancă are calculele ei, dar vă pot spune că trebuie să ne gândim la faptul că, de la 1 ianuarie 2018, vor fi introduse în mod obligatoriu prevederile la IFRS 9. Ce înseamnă acest lucru? IFRS 9 înseamnă că atunci când evaluezi un credit trebuie să îl evaluezi în viitor şi se presupune că vei avea de făcut mai multe provizioane. Fiecare bancă şi-a făcut calcule. Şi noi ne-am făcut calculele noastre şi sunt convins că vom atinge ţinta de a avea un profit de trei cifre. Deja am făcut unele calcule. Desigur perspectiva este că trebuie să facem mai multe provizioane. Mai există o evaluare importantă pe care a solicitat-o BNR. Banca Centrală a cerut ca toate băncile să facă o evaluare cu ajutorul auditorilor. Probabil că aceasta va fi gata în septembrie-octombrie.

Reporter: A început deja acest proces?

Radu Graţian Gheţea: Au fost încheiate contractele cu auditorii.

Reporter: Cu ce auditori vor fi efectuate aceste evaluări?

Radu Graţian Gheţea: Fiecare bacă, cu auditorul pe care îl are. Noi avem pe KPMG şi cu această companie ne vom face evaluarea.

Reporter: Recent, a fost făcut public că PwC a ascuns o fraudă a unei bănci străine, de 5,5 miliarde dolari. Ce părere aveţi despre acest fapt?

Radu Graţian Gheţea: Au fost multe situaţii în care au fost aduse reproşuri auditorilor pentru că o bancă sau o companie auditată s-a prăbuşit. Nu ştiu cât de reale sunt aceste acuzaţii, dar auditorii lucrează cu marfa care li se prezintă.

Reporter: Dacă tot a venit vorba de auditori, puteţi să comentaţi afirmaţiile făcute, recent, de fostul bancher Lucian Isar, în cadrul unui interviu publicat în ziarul BURSA, potrivit cărora, la CEC Bank, ar trebui să vină un alt auditor care să facă o nouă verificare? Domnul Isar a spus că CEC Bank ar avea pierderi foarte mari dacă ar fi făcute toate provizioanele necesare... Cum vedeţi aceste afirmaţii?

Radu Graţian Gheţea: Este bine că aţi spus "fostul bancher", pentru că un bancher, un doctor sau orice profesionist respectă principiile deontologiei profesionale şi pe cele ale secretului profesional toată viaţa. Aici eu nu am decât un singur comentariu despre această persoană: am văzut că şi-a dorit foarte mult şi că îşi doreşte foarte mult să ajungă ori la BNR, ori la CEC Bank... A fost discutat foarte mult şi faptul că ar fi fost selectat printre cei 80 de candidaţi la conducerea CEC Bank... Este un dicton românesc care spune aşa: "Vulpea care nu ajunge la struguri zice că sunt acri". Aşa se pare că se întâmplă şi în cazul aceastei persoane, care denigrează instituţiile pe care doreşte să le conducă. Altfel, nu îmi explic cum s-a înscris la acest concurs şi dorea să fie într-o poziţie importantă la o instituţie care, după opinia dânsului, este în pragul falimentului. În plus, să vorbeşti aşa ceva în public mi se pare cu totul şi cu totul lipsit de orice deontologie profesională şi de bun simţ, din partea unui bancher. Toate afirmaţiile făcute de dânsul pot crea anumite suspiciuni, nu atât în ţară, pentru că în ţară oamenii ştiu despre ce este vorba, cât în străinătate. Pot să vă spun că, atunci când s-a vorbit despre schimbarea întregului Consiliu de Administraţie la CEC Bank, dacă a fost creat un prejudiciu de imagine, atunci el a fost creat în străinătate mai mult decât în ţară.

Reporter: CEC Bank este o bancă de stat şi toată lumea spune că trebuie să avem produse româneşti, trebuie să avem o bancă românească, pe care să o dezvoltăm. V-aţi gândit să cumpăraţi o altă bancă mai mică?

Radu Graţian Gheţea: Acum, când mă întrebaţi dacă m-am gândit, eu, Radu Gheţea, care lucrez în sistemul bancar de atâţia ani şi care conduc o bancă comercială, bineînţeles că, atunci când sunt discuţii, mă gândesc dacă banca noastră ar fi sau nu interesată. Astfel de oportunităţi pot apărea oricând.

Reporter: Dar cine hotărăşte acest lucru? Nu Ministerul Finanţelor?

Radu Graţian Gheţea: Ba da, aceasta este o hotărâre pe care poate să o ia Ministerul Finanţelor într-un anumit context şi bineînţeles că despre o astfel de afacere o bancă nu discută. Dacă acţionarul va dori acest lucru, noi, ca executiv, trebuie să analizăm cu atenţie o astfel de decizie strategică a acţionarilor.

Reporter: CEC Bank a fost mereu în urma celorlalte bănci în ceea ce priveşte capitalizarea...

Radu Graţian Gheţea: Mă bucur că aţi ridicat această problemă, pentru că şi acest lucru trebuie lămurit. CEC Bank, în evoluţia sa din ultimii zece ani, nu a avut niciodată ceea ce se numeşte lipsă de capital şi nu s-a apropiat de nivelurile periculoase - de "gardul electric" al indicatorilor de prudenţialitate care cer capital mai mult. Dorinţa noastră a fost întotdeauna să facem mai mult. Pentru a putea intensifica activitatea de creditare, avem nevoie de o bază de capital mai mare. Noi nu ne-am plâns niciodată că nu avem capital, în sensul că indicatorii de prudenţialitate erau într-o zonă periculoasă, ci am cerut întotdeauna capital pentru dezvoltare. Au tot fost discuţii că CEC Bank ar trebui să se implice mai mult în diverse activităţi, că banca ar trebui să deschidă sucursale în străinătate. Le-am spus că facem, dar că ne trebuie capital pentru toate aceste lucruri.

Reporter: Pentru anul acesta ce investiţii aveţi în plan?

Radu Graţian Gheţea: Era digitală ne preocupă în egală măsură ca pe toate celelalte bănci. Noi am finalizat investiţiile masive care au fost făcute în schimbarea imaginii, iar acum ne vom ocupa de menţinerea sistemului informatic la cerinţele actuale de comunicaţii, de securitate, etc.

Reporter: Mai ales în contextul atâtor atacuri cibernetice care au avut loc în ultima perioadă...

Radu Graţian Gheţea: Până acum nu am avut probleme, sistemul nostru este bine conectat la centre de recuperare şi, în cazul unui dezastru, avem tot ceea ce solicită normele şi reglementările internaţionale. Sigur, viteza cu care noi operăm intern este mai redusă, iar sistemul ar putea să fie mai performant. Dar acest lucru nu înseamnă că nu este sigur.

Reporter: Consideraţi că activitatea sistemului bancar este influenţată şi de schimbările succesive în plan politic, de modificările programului de guvernare?

Radu Graţian Gheţea: De mai mult de zece ani lucrez în această instituţie, în tot acest timp au fost foarte multe programe guvernamentale, dar niciodată nu mi-am permis să le comentez public.

Reporter: Mulţumesc!