Preşedintele Iohannis trimite Parlamentului pentru reexaminare Legea referendumului

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Parlamentului pentru reexaminare legea de modificare Legea referendumului în privinţa prevederilor referitoare la referendumul organizat în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei.

În cererea de reexaminare, preşedintele aminteşte că, prin Decizia nr. 612/2017, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din legea menţionată, stabilind existenţa unui paralelism legislativ în textul adoptat iniţial, încălcarea rolului Curţii Constituţionale prin introducerea unui termen de două zile în care Parlamentul putea transmite instanţei constituţionale proiectul legii de revizuire a Constituţiei, şi faptul că data unui referendum de revizuire a Constituţiei trebuie stabilită prin lege, de către Parlament. În urma reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale, Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului în forma transmisă la promulgare. Sesizată cu o obiecţie de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 47/2018 Curtea Constituţională, a constatat că legea menţionată este constituţională în raport cu criticile formulate.

"În opinia noastră, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului cuprinde dispoziţii ce se impun a fi reanalizate de către Parlament", se arată în document.

În exercitarea actului de legiferare, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, legiuitorului îi revine obligaţia ca, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii (Decizia nr. 405/2016). De principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 447/2013). Curtea Constituţională a mai arătat că inconsecvenţe de natură terminologică, omisiuni sau contradicţii cu înseşi textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operaţiunilor juridice reglementate, generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (Decizia nr. 1/2014), explică şeful statului.