Preţul aurului a pierdut 5,2% în februarie

Cotaţia futures a aurului a scăzut cu 5,2% luna trecută, la 1.825 dolari/uncie, revenind aproape de nivelul la care a început anul. Evoluţia descendentă a fost determinată de aprecierea dolarului american.

Datele privind economia SUA, surprinzător de solide, au generat atât revenirea dolarului, cât şi a randamentelor obligaţiunilor, punând presiune pe preţul aurului.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC), slăbirea preţului metalului galben "a mers mână în mână" cu o slăbire a ETF-urilor pe aur (exchange-traded-fund, fonduri tranzacţionate la bursă). Fondurile europene au continuat să piardă active, în timp ce fondurile din America de Nord au înregistrat ieşiri marginale în februarie, pentru prima dată în utlimele două luni. Comisia de tranzacţionare a mărfurilor din SUA, Commodity Futures Trading Commission (CFTC) arată că, la sfârşitul lunii ianuarie, poziţiile lungi au generat câştiguri de 850 de milioane de dolari, un rezultat în concordanţă cu performanţa preţului aurului în acea lună. În februarie, ETF-urile pe aur au înregistrat, la nivel mondial, ieşiri de 1,7 miliarde de dolari, aceasta fiind a zecea pierdere lunară consecutivă, conform WGC. În Europa, ieşirile s-au cifrat la 1,2 miliarde de dolari, iar în SUA - la 547 de milioane de dolari. În Asia, ieşirile au fost mai mici, respectiv de 4 milioane de dolari.

Ieri, cotaţia aurului a avut o evoluţie nesemnificativă pe pieţele globale, dar se menţinea peste nivelul minim al anului, pe fondul preocupărilor continue cu privire la creşterea ratelor dobânzii în SUA.

Preţul futures a aurului cu livrare în aprilie a urcat cu 0,2%, la 1.822,10 dolari uncia la Comex New York, la ora locală 07.54, cea spot - tot cu 0,2%, la 1.817,28 dolari/uncie.

Săptămâna aceasta, declaraţiile făcute de conducerea băncii centrale a SUA (Fed) privind viitoare majorări semnificative de dobândă (peste nivelul anticipat anterior) au afectat evoluţia metalului galben. În acest context, dolarul a crescut până la nivelul maxim al ultimelor trei luni, iar randamentele obligaţiunilor au urcat brusc.

• 2022, un an dificil pentru aur

2022 a fost un an dificil pentru aur. Tensiunile geopolitice cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia ar fi trebuit să fie suficiente pentru menţinerea preţului aurului la nivelul record de 2.050 de dolari uncia, în condiţiile în care investitorii căutau activul refugiu. Dar, pe măsură ce atenţia s-a mutat pe ţinerea în frâu a inflaţiei, pe creşterile sincronizate şi agresive ale ratelor dobânzilor de către principalele bănci centrale din lume şi pe dolarul american extrem de puternic, preţul aurului a fost afectat.

În 2022, preţul aurului a scăzut la nivelul minim al ultimilor doi ani şi jumătate, de 1.622 dolari uncia, după care a mai câştigat 25%, revenind la circa 1.800 de dolari.

La finele lui 2022, ANZ Research din Australia preconiza că investitorii vor căuta active sigure anul acesta, din cauza temerilor de recesiune globală. Analiştii ANZ au stabilit un preţ ţintă al aurului de 1.900 de dolari uncia pentru finele anului curent.

La rândul lor, analiştii Bank of America Corp. se aşteaptă ca preţul aurului să ajungă la 2.000 de dolari uncia, dacă banca centrală a SUA va încheia ciclul de înăsprire a politicii sale monetare.

Experţii Commerzbank AG estimează că preţul aurului va fi de 1.850 de dolari uncia până la sfârşitul lui 2023, iar cei de la Goldman Sachs - de 1.950 de dolari uncia.

• WGC: Record de achiziţii de aur din partea băncilor centrale, anul trecut

Luna aceasta, WGC a informat că anul 2022 a fost consemnat un record în ceea ce priveşte achiziţiile de aur ale băncilor centrale. Aceste achiziţii şi cele ale investitorilor de retail au dus cererea anuală de aur la nivelul maxim al ultimilor 11 ani. Potrivit WGC, băncile centrale ale lumii au cumpărat 1.136 de tone de aur în 2022, în valoare de circa 70 de miliarde de dolari, aceasta fiind cea mai mare cantitate din ultimii 56 de ani.

Achiziţiile de aur au scăzut în timpul pandemiei de coronavirus, dar s-au accelerat în a doua jumătate a anului 2022, băncile centrale achiziţionând 862 de tone între iulie şi decembrie, potrivit WGC. Sursa menţionată subliniază că băncile, inclusiv cele din Turcia, China, Egipt şi Qatar, au anunţat că au cumpărat aur anul trecut, dar aproximativ două treimi din aurul achiziţionat de băncile centrale în 2022 nu a fost raportat public. Printre băncile care nu au publicat în mod regulat informaţii despre modificările în stocurile lor de aur se numără cele din China şi Rusia.

Achiziţiile băncilor centrale au dus cererea totală de aur la nivel mondial la 4.741 de tone anul trecut, în creştere cu 18% faţă de 2021.

WGC a mai informat recent că banca centrală a Turciei a cumpărat 23 de tone de aur în luna ianuarie 2023, fiind cel mai mare cumpărător de metal preţios din întreaga lume în prima lună a acestui an. Datele WGC arată că, în prezent, Turcia are o rezervă de aur de 565 de tone, cea mai mare din istoria sa.

Conform WGC, banca centrală a Chinei şi Banca Naţională din Kazahstan au fost al doilea, respectiv al treilea mare cumpărător de aur, adăugând 15 tone, respectiv 4 tone de aur la rezervele lor. În total, achiziţiile de aur realizate de băncile centrale din întreaga lume au crescut cu 16% în ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

WGC mai notează că cel mai mare vânzător de aur a fost în ianuarie, banca centrală a Uzbekistanului, cu 12 tone.