Preţul petrolului a crescut cu aproape 5% astăzi, galvanizat de temeri cu privire la aprovizionare, în urma unei vizite a preşedintelui american Joe Biden în Arabia Saudită, principalul exportator mondial de ţiţei, o vizită la care s-au înregistrat puţine progrese notabile, relatează AFP, potrivit News.ro.
Astăzi, către ora 14.15 GMT (17.45, ora României), preţul barilului Brent de la Marea Nordului, cu livrare în septembrie, a crescut cu 4,71%, la 105,92 de dolari.
Preţul barilului West Texas Intermediate (WTI) americain, cu livrare în august, a crescut cu 4,46% la 101,94 de dolari.
Preţul petrolului a scăzut în mod semnificativ în ultimele săptămâni, din cauza unor temeri cu privire la încetinire a economiei mondiale, accnetuat de nivelul inflaţiei.
Aceste temeri ar, însă, exagerate, estimează un analist de la PVM Energy, Tamas Varga, care argumentează că "constrângerile aprovizionării vor redeveni principalul motor al pieţei".
Deprecierea dolarului, luni, a contrinuit, de asemenea, la creşterea cursului ţiţeiului, care a devenit mai atractiv pentru investitori care folosesc alte devize, în contextul în care preţul petrolului este exprimat în dolari.
Preşedintele american Joe Biden a efectuat săptămâna trecută primul său turneu oficial în Orientul Mjlociu, inclusiv o vizită controversată în Arabia Saudită, sperând să impulsioneze primul exportator de ţiţei din lume să scadă preţul mare al petrolului.
"Nu există nciun semn al unui progres iminent în eforturile administraţiei americane în convingerea ţărilor de la Golful Persic să pompeze mai mult petrol", apreciază Susannah Streeter, de la Hargreaves Lansdown.
Joe Biden a dat asigurări că discuţiile sale cu oficiali saudiţi, vineri, au fost rodnice, însă a avertizat că este de aşteptat un impact concret abia "peste câteva săptămâni".
Consilierul în probleme de securitate naţionalăal Casei Albe Jake Sullivan a temperat aşteptările. El a declarat presei că orice acţiune "va avea loc în cadrul OPEP+", Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii acestora.
Sistemul de cote OPEP+ urmează să se încheie la sfârşitul lui septembrie, iar următoarele reuniuni ale alianţei urmează să fie atent analizate de către investitori.
Potrivit lui Streeter, "incertitudinea creşte în privinţa impactului unei eventuale plafonări a preţului ţiţeiului rusesc, în cadrul (sancţiunilor impuse din cauza) Războiului din Ucraina, în contextul în care Moscova se pregăteşte de viitoarea sa ofensivă".
La sfârşitul lui iunie, liderii statelor membre G7 s-au angajat să dezvolte un "mecansim" în vederea unei plafonări a preţurilor petrolului rusesc la nivel mondial, cu scopul de a priva Moscova de o parte a veniturilor sale energetice.
Analiştii de la UBS relevă, la rândul lor, într-o notă, că embargoul treptat european impus aurului rusesc va conduce la "o reducere de aproape trei milioane de barili de ţiţei brut pe zi şi de produse petroliere provenind din Rusia, până la sfârşitul anului" şi va "restânge piaţa şi mai mult".
"În cazul în care petrolul va fi folosit ca o armă, o adevărată penurie ar putea conduce la o creştere considerabilă a preţurilor", avertizează Tamas Varga.
Situaţia actuală nu indică însă o penurie gravă de petrol rusesc, temperează el.