Preţurile gazelor naturale în Europa au crescut astăzi, în condiţiile în care conducta Yamal, care livrează gaze naturale din Siberia în Europa, continuă să funcţioneze în sistem reverse, pentru a 16-a zi la rând, ceea ce înseamnă că în loc să trimită gaze naturale ruseşti spre Europa, livra gaze din Germania spre Polonia, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
La hub-ul TTF din Amsterdam, cotaţiile la gazele naturale cu livrare pentru luna următoare au înregistrat miercuri un avans de 6%, după ce marţi preţurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 30%, în condiţiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică, într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute.
Cotaţiile la gazele naturale au urcat miercuri dimineaţă la 91,25 de euro pentru un Megawatt-oră, după ce anterior se tranzacţionaseră la 95,35 MWh.
Un număr crescut de nave care transportă gaze naturale lichefiate se îndreaptă spre Europa, ceea ce creşte aşteptările că noile livrări vor ajuta la reechilibrarea pieţei, iar vremea blândă diminuează cererea pentru combustibil.
"Există din nou o sporire a nervozităţii pe piaţa gazelor din Europa...în urma reducerii livrărilor din Rusia via Ucraina. De asemenea, situaţia rămâne dificilă pe piaţa europeană din cauza tensiunilor politice, mai ales că sunt temeri că cererea pentru de gaze naturale lichefiate este ridicată în Asia", a apreciat analistul Commerzbank Barbara Lambrecht.
Prognozele meteo referitoare la o scădere a temperaturilor în Europa au pus şi ele presiuni pentru creşterea preţurilor la gaze, însă nivelul redus al livrărilor din Rusia a fost principalul factor care a stat la baza creşterii cotaţiilor.
Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor.
Unii parlamentari europeni au acuzat Rusia, care este responsabilă pentru 40% din gazele naturale consumate de blocul comunitar, că utilizează această criză ca un instrument pentru a obţine autorizaţia de funcţionare a gazoductului Nord Stream 2. Rusia dezminte acuzaţiile, dar subliniază că Nord Stream 2 va creşte exporturile de gaze, ceea ce va duce la scăderea preţurilor în Europa.