Preţurile petrolului au urcat luni cu 2%, atingând maximul ultimelor cinci săptămâni

Preţurile petrolului au crescut luni cu aproximativ 2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni, pe fondul îngrijorărilor că aprovizionarea globală ar putea fi afectată dacă preşedintele american Donald Trump îşi pune în aplicare ameninţările privind impunerea unor tarife suplimentare Rusiei şi eventuale atacuri asupra Iranului, relatează Reuters, de la care transmitem următoarele informaţii.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,12 dolari (1,5%), ajungând la 74,75 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 2,12 dolari (3,1%), până la 71,48 dolari pe baril. Aceste niveluri plasează Brent la cea mai ridicată închidere din 24 februarie, iar WTI la cel mai ridicat nivel de la 21 februarie.

Diferenţa de preţ dintre Brent şi WTI a scăzut la 3,26 dolari pe baril, cel mai mic nivel din iulie 2024. Potrivit analiştilor, atunci când acest ecart scade sub 4 dolari, transportul ţiţeiului american peste ocean devine neprofitabil, ceea ce ar putea reduce exporturile SUA.

Trump a declarat duminică că este "foarte supărat" pe preşedintele rus Vladimir Putin şi că va impune tarife secundare de 25% până la 50% cumpărătorilor de petrol rusesc, dacă va considera că Moscova blochează eforturile sale de a pune capăt războiului din Ucraina.

"Ameninţările lui Trump privind tarifele pentru petrolul rusesc şi iranian sunt urmărite cu atenţie de piaţă, chiar dacă el a sugerat că nu intenţionează să le aplice imediat. Totuşi, riscurile de reducere a ofertei cresc semnificativ pe termen mediu", a spus Giovanni Staunovo, analist la UBS.

Kremlinul a anunţat luni că Rusia şi SUA lucrează la idei pentru o posibilă soluţionare a conflictului din Ucraina. Totodată, Trump a ameninţat Iranul cu atacuri şi tarife secundare dacă Teheranul nu va ajunge la un acord cu Washingtonul în privinţa programului său nuclear.

Liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat luni că SUA "vor primi o lovitură puternică" dacă vor acţiona conform ameninţărilor.

Unii analişti cred că Trump nu va pune în aplicare ameninţările, ceea ce limitează creşterea preţurilor. Tony Sycamore, analist la IG, a spus că piaţa crede că Trump nu va merge până la capăt, dar că aplicarea tarifelor ar adânci războiul comercial global şi ar reduce cererea de petrol.

În China, comercianţii rămân sceptici. Trei traderi chinezi intervievaţi de Reuters au declarat că retorica repetitivă a lui Trump i-a făcut să-şi reducă importanţa acordată declaraţiilor sale.

"Ne aşteptăm ca WTI să rămână într-un interval de 65-75 dolari pe măsură ce piaţa evaluează impactul tarifelor asupra ofertei globale şi asupra economiei, precum şi nivelul livrărilor din SUA şi OPEC+", a spus Yuki Takashima, economist la Nomura Securities

Între timp, discuţiile privind reluarea exporturilor de petrol din Kurdistan prin conducta Irak-Turcia sunt blocate din cauza lipsei de claritate privind plăţile şi contractele, au declarat pentru Reuters două surse apropiate negocierilor.

Într-o altă mişcare ce poate afecta oferta globală, autorităţile americane au notificat compania spaniolă Repsol că licenţa sa de export de petrol din Venezuela urmează să fie revocată. Repsol a declarat că poartă discuţii cu SUA pentru a-şi continua activitatea în Venezuela.

În China, a doua economie a lumii, activitatea din industrie a crescut în martie în cel mai rapid ritm din ultimul an, susţinută de comenzi noi, conform unui sondaj publicat luni. Creşterea dă un impuls economiei chineze, care se confruntă cu tensiuni comerciale tot mai mari cu SUA.

În Germania, inflaţia a încetinit peste aşteptări în martie, ceea ce sprijină ipoteza unor noi reduceri de dobândă din partea Băncii Centrale Europene. Dobânzile mai mici reduc costurile de împrumut şi pot stimula cererea economică şi consumul de petrol.