PRIN REDUCEREA REZERVELOR LA VALUTĂ BNR eliberează 500 milioane euro în piaţă

Banca Naţională a României (BNR) oferă instituţiilor de credit aproape 500 milioane euro, în urma diminuării ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută, de la 18% la 16%, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Vreo 500 milioane de euro înseamnă cele două procente, un procent reprezintă între 200 şi 250 de milioane euro eliberaţi. Au fost eliberaţi vreo 800-900 milioane euro de la începutul anului, prin tăierea a patru procente", a afirmat domnia sa, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale.

Conducerea BNR a decis, ieri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi rezervele minime obligatorii la 12%, dar să reducă ratele RMO pentru pasivele în valută, de la 18% la 16%.

La începutul acestui an, Banca Centrală a micşorat ratele RMO la lei, de la 15% la 12%, şi ratele RMO la valută, de la 20% la 18%, ceea ce a dus la eliberarea de lichidităţi de patru miliarde lei şi 500 milioane euro pentru stimularea creditării şi sprijinirea băncilor să îşi reducă datoriile pe care le au la finanţatorii externi.

Mugur Isărescu a precizat că o parte din lichidităţile eliberate în piaţă au fost repatriate de către bănci către ţările de origine, fapt despre care susţine că nu trebuie "dramatizat", întrucât băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât şi în valută, astfel că nu lipsa banilor cauzează procesul de scădere a creditului în valută.

Domnia sa a explicat: "Evoluţia creditului este legată de transformări structurale, de situaţia creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci şi clienţi, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre aceşti bani au fost folosiţi fie pentru acoperirea unor datorii, fie pentru noi credite. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmăreşti traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie".

Şeful Băncii Centrale ia în calcul posibilitatea ca reducerea rezervelor minime în valută, care va produce efecte după 24 iulie, să determine anumite instituţii de credit să folosească banii pentru acordarea de împrumuturi în valută într-un mod mai activ.

Mugur Isărescu a subliniat că BNR nu este deranjată de o astfel de posibilitate, atât timp cât finanţarea se îndreaptă către debitori care nu sunt expuşi riscului valutar, precum exportatorii sau investitorii străini: "Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracţie, deci nu ne deranjează în aceste condiţii, dacă se adresează debitorilor existenţi sau viitori care nu sunt expuşi riscului valutar, exportatori sau investitori străini. Acest lucru ne va ajuta să ajungem cu datele privind creditul total, lei şi valută, pe teren pozitiv".

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă situarea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie pe termen scurt inferioară celei prognozate anterior, sub influenţa unor factori conjuncurali (evoluţia preţurilor volatile, în special a celor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale) şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere şi al ameliorării anticipaţiilor inflaţioniste, arată comunicatul BNR, transmis după şedinţa de politică monetară a CA.

Consolidarea pe termen mediu a traiectoriei nu este încă certă, atrage atenţia documentul.

Refacerea graduală a economisirii a continuat, consolidarea acestei tendinţe pe termen mediu fiind importantă prin prisma accentuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi a nevoii de a asigura surse stabile de finanţare pentru revenirea creditării, arată Banca Centrală.

"Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor şi a agenţiilor de rating asupra economiei româneşti pe fondul evoluţiei favorabile a fundamentelor acesteia a determinat sporirea intrărilor de capital, reflectată şi în aprecierea monedei naţionale", notează documentul BNR.

Rezervele internaţionale înregistrează niveluri adecvate în condiţiile achitării unei mari părţi din împrumuturile contractate de ţara noastră, de la Fondul Monetar Internaţional în anii 2009-2010, susţin oficialii Băncii Centrale, adăugând că, în acelaşi timp, piaţa monetară relevă creşterea surplusului net de lichiditate, ratele dobânzilor interbancare înregistrând niveluri sub rata dobânzii de politică monetară.

"Aceste evoluţii şi perspectivele inflaţiei permit băncii centrale ajustarea conduitei politicii monetare, inclusiv prin intermediul programului de aliniere treptată pe termen mediu a regimului rezervelor minime obligatorii cu standardele europene, în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor pe termen mediu şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale", mai notează raportul BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru data de 4 august 2014, când conducerea Băncii Centrale urmează să analizeze următorul raport trimestrial asupra inflaţiei.