PRIN REVIZUIREA CODULUI DE CONDUITĂ,  Recuperatorii, obligaţi să se poarte frumos cu debitorii

Codul de Conduită al celor 15 companii membre ale Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC) a fost revizuit recent şi conţine prevederi stricte privind activitatea de colectare, în ceea ce priveşte frecvenţa apelurilor şi a corespondenţei scrise către persoanele cu datorii. Acesta este conceput pentru a oferi o înţelegere amănunţită şi clară a comportamentului aşteptat din partea fiecărei companii de colectare a creanţelor, membră AMCC, şi a angajaţilor săi.

Georg Kovacs, preşedintele AMCC, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că agenţiile de colectare a creanţelor susţin economia naţională, datorită faptului că reuşesc să adune banii, care, altfel, ar putea rămâne nerecuperaţi: "În activitatea desfăşurată, membrii noştri încearcă să contacteze persoanele cu datorii, în vederea prezentării unor soluţii de plată şi a rezolvării pe cale amiabilă a situaţiei acestor debite. Susţinem soluţionarea pe cale amiabilă şi încercăm să găsim soluţii adecvate pentru fiecare persoană. Membrii AMCC respectă, de asemenea, atât regulamente interne ale fiecărei companii în parte, cât şi standardele şi regulile impuse de companiile cu care colaborează, în completarea

prevederilor din Codul de Conduită."

O companie de colectare a creanţelor trebuie să-şi desfăşoare toate activităţile menţinând un contact permanent cu debitorul, astfel încât să servească interesele părţilor contractante şi să acţioneze conform legii, cu respectarea drepturilor legitime ale debitorului şi a principiilor morale. Prin neplata datoriilor este afectat circuitul civil şi stabilitatea acestuia. Principiul asigurării stabilităţii circuitului civil se regăseşte în toate legislaţiile europene, inclusiv din România.

Potrivit Codului de Conduită, contactarea unui client cu credite restante se poate realiza prin poştă, telefonic sau prin vizite la domiciliu. În cazul corespondenţei scrise, aceasta trebuie trimisă într-un plic sigilat, fără însemnări sau semne care să indice faptul că scrisoarea se referă la debitul destinatarului. Atât vizitele, cât şi telefoanele sunt permise de luni până vineri, între orele 8:00 şi 21:00, iar sâmbăta între 9:00 şi 14:00. Excepţia este reprezentată de cazurile în care debitorul solicită să fie sunat în alte intervale. "Convorbirile trebuie desfăşurate într-un mod politicos, care să asigure protejarea şi nedivulgarea către terţi a informaţiilor privind obligaţiile de plată ale debitorului şi datele personale ale acestuia/acesteia", a adăugat Georg Kovacs.

În ceea ce priveşte vizita la domiciliu, agentul trebuie să prezinte întotdeauna legitimaţia de serviciu, împuternicirea emisă de compania de colectare a creanţelor şi confirmarea de debit semnată de către debitor. În situaţia în care se recuperează numerar, recuperatorul trebuie să emită o chitanţă , care să poarte ştampila companiei de colectare a debitelor. Totodată, dacă debitorul doreşte informaţii despre Codul de Conduită, agenţii oferă în mod gratuit un exemplar de prezentare.

Utilizarea forţei, ameninţărilor sau a oricăror alte metode menite să hărţuiască debitorul sunt practici interzise, inacceptabile de către AMCC. Nerespectarea Codului de Conduită duce la excluderea din asociaţie a celor care "calcă strâmb", ceea ce poate să ducă la pierderea de afaceri importante, întrucât băncile sau alte companii vor evita să lucreze cu firme care au o imagine proastă în piaţă, conform reprezentanţilor AMCC.

Asociaţia de Management al Creanţelor Comerciale a fost înfiinţată în anul 2007 şi este formată din 15 companii, reprezentând aproximativ 80% din totalul firmelor cu obiect de activitate colectarea creanţelor din România.

• Clienţii reclamă tratamentul agresiv al recuperatorilor

În ultima perioadă, ziarul BURSA a primit unele sesizări din partea clienţilor bancari îndreptate împotriva firmelor de recuperare a creanţelor. Debitorii spun că recuperatorii au început să le transmită mesaje de intimidare şi de ameninţare copiilor lor.

Unul dintre clienţi ne-a povestit, printre altele: "Sunt deranjat că reprezentanţii firmei de recuperare au intervenit cu ameninţări la telefon. M-au sunat şi a răspuns copilul meu de şase ani când nu eram eu acasă. Când m-am întors din oraş, copilul, speriat, mi-a spus: «Tată, a sunat cineva şi a spus că se întâmplă ceva rău dacă nu suni la numărul acesta. E ceva tare, tare rău». La fel, au sunat la vecinii mamei mele de la ţară".

Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii EOS KSI România (compania despre care ne-a povestit debitorul) ne-au ne-au precizat: "Reprezentanţii companiei EOS KSI România nu pot comenta dacă nu li se oferă toate detaliile pentru a putea investiga în amănunt cazul/cazurile semnalate. EOS KSI România monitorizează activitatea tuturor agenţilor săi de colectare de creanţe şi se asigură că aceştia respectă procedurile interne, care nu includ ameninţări către debitori şi care sunt realizate în concordanţă cu Codul de Conduită al Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale, al cărei membru fondator este EOS KSI România".

Avocatul Călin Cuculiş ne-a spus că există multe cazuri similare cu cele prezentate mai sus, subliniind că se pune problema în ce măsură băncile vând în mod "legitim" credite către firme de recuperare.

Domnia sa a spus că, în ceea ce priveşte ameninţările, în Codul Penal este prevăzută o infracţiune care prevede că efectuarea de apeluri telefonice cu scop de intimidare sau de creare a unei stări de nelinişte se pedepseşte cu închisoare de la trei la şase luni.

Recent, Marius Dunca, preşedintele ANPC, şi-a arătat speranţa că, în cadrul legii care trebuie implementată până în martie anul viitor şi care va transpune Directiva Europeană 17/2014, va fi reglementată şi piaţa recuperatorilor.