Producţia de oţel a Chinei a atins un nivel record în iulie

Producţia de oţel a Chinei a atins un nivel lunar record în iulie, de 74,02 milioane de tone, în creştere cu 10,3% faţă de perioada similară din 2016, oţelăriile continuând să-şi majoreze producţia chiar dacă autorităţile de la Beijing au intensificat războiul împotriva poluării, potrivit Reuters.

Datele prezentate luni de cel mai mare producător mondial de oţel sporesc temerile privind supracapacitatea de producţie de pe piaţă, în timp ce în alte state activitatea în acest sector încetineşte în timpul lunilor de vară, când se reduce activitatea în sectorul construcţiilor din cauza căldurii.

În iunie, producţia s-a situat tot la un nivel lunar record, de 73,23 milioane de tone, în timp ce în primele şapte luni din 2015 producţia de oţel a totalizat 491,55 milioane de tone, în creştere cu 5,1% faţă de perioada similară din 2016, a anunţat ieri Oficiul naţional de Statistică, citat de Agerpres.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) a introdus taxe antidumping de până la 28,5% pentru anumite tipuri de oţel rezistente la coroziune din China, după ce în urma investigaţiei lansate în urmă cu opt luni s-a descoperit că produsele beneficiau de subvenţii ilegale din partea autorităţilor de la Beijing., informează sursa.

Decizia CE vine în urma unei plângeri de la Asociaţia europeană a producătorilor de oţel, Eurofer, printre ai cărei membri se află ArcelorMittal, ThyssenKrupp şi Tata Steel Europe.

Potrivit sursei citate, importurile de oţel rezistente la coroziune din China au urcat cu 45% anul acesta şi reprezintă 51% din totalul importurilor UE pentru acest tip de produse, arată datele băncii de investiţii Jefferies.

Analiştii de la Jefferies, citaţi de sursa amintitp, au precizat: "Cum Voestalpine, Thyssenkrupp şi ArcelorMittal au cea mai mare expunere la oţelul galvanizat (rezistent la coroziune), anunţul CE este un catalizator pozitiv pentru majorarea cotei pe piaţa internă şi a marjei de profit".

Conform sursei, Executivul comunitar a efectuat o investigaţie în numele celor 28 de state membre şi a descoperit că firmele chineze au beneficiat de împrumuturi preferenţiale pe termen lung de la băncile de stat, de deduceri fiscale şi dreptul de a folosi terenurile industriale.