PROIECT DE LEGE Monitorizare electronică a autorilor infracţiunilor de violenţă domestică

Autorii infracţiunilor de violenţă domestică vor fi obligaţi să poarte brăţări electronice de supraveghere, atât în timpul unor proceduri judiciare, cât şi în timpul executării pedepsei stabilită de instanţă, în funcţie de specificul de executare al acesteia, conform unui proiect de act normativ care a fost dezbătut, ieri, de membrii Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Iniţiativa legislativă a fost adoptată în urmă cu un an - 31 martie 2020 - de către Senat, şi de atunci se află în Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Pentru îmbunătăţirea formei care a trecut de Senat, deputaţii liberali au formulat şase amendamente care au fost dezbătute în cadrul Comisiei Juridice.

"Am realizat demersurile finale pentru adoptarea cât mai curând posibil a proiectului de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale (PLx nr.129/2020). În urma consultărilor repetate cu iniţiatorii, cu societatea civilă şi cu specialiştii guvernului am depus şase amendamente care vor permite construirea infrastructurii necesare operaţionalizării sistemului de supraveghere electronică (prin brăţară electronică a agresorilor care generează violenţă domestică şi protejarea victimelor acestui flagel contemporan)

Îi rog pe toţi colegii lideri de grup din Camera Deputaţilor să se alăture demersului legislativ al PNL pentru a adopta foarte repede acest proiect vital pentru femeile şi copiii victime ale violenţei domestice", a afirmat Gabriel Andronache, liderul grupului deputaţilor liberali.

Colegul său, deputatul Ioan Cupşa a precizat: "«Le dăruim» agresorilor «brăţări electronice». Pe de o parte, agresorii vor fi timoraţi, speriaţi de posibilitatea de a fi uşor traşi la răspundere penală, de a fi condamnaţi. Pe de altă parte, organele de ordine devin mult mai eficiente în intervenţiile lor pentru a proteja victimele, vor putea interveni de îndată. Victimele şi posibilele viitoare victime ale violenţei domestice vor fi mult mai bine protejate prin demersul nostru. Femeile, dar nu numai ele, vor fi mult mai bine protejate de riscul iminent ca viaţa, integritatea fizică sau chiar libertatea să le fie puse în pericol, să devină victime ale agresorilor aflaţi adeseori în imediata lor apropiere".

El a mai precizat că, după adoptarea şi intrarea în vigoare a viitoarei legi, ordinele de protecţie vor deveni eficiente şi mai puţine persoane vor fi agresate şi vătămate.

Ioan Cupşa a precizat că brăţările electronice de monitorizare a autorilor infracţiunilor de violenţă domestică vor fi montate la nivelul gleznei şi agresorii vor fi obligaţi să păstreze o distanţă minimă faţă de victimele lor/persoanele protejate. Încălcarea acestei obligaţii va genera o alertă în dispecerat care va determina o intervenţie rapidă şi eficientă a poliţiştilor şi jandarmilor, pe principiul "cel aflat mai aproape intervine".

În faza pilot, care va demara imediat după promulgarea actului normativ, costurile estimate sunt de 3,49 milioane euro. Sistemul de supraveghere va trebui să fie deplin funcţional la nivel naţional de la 1 martie 2022, deoarece identificarea şi crearea/cumpărarea de soft-uri, cumpărarea dispozitivelor hard, implementarea procedurilor practice şi instruirea persoanelor necesită respectivă perioadă de timp.

Deputatul liberal Ioan Cupşa a menţionat că monitorizarea electronică a autorilor infracţiunilor de violenţă domestică reprezintă un prim pas, care devansează supravegherea electronică a inculpaţilor arestaţi, a celor aflaţi în control judiciar şi a condamnaţilor care îşi execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis. Cu privire la aceşta, monitorizarea electronică ar urma să devină operaţională abia în anul 2025.

Menţionăm că dintre iniţiatorii actului normativ, Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiţiei, a dorit să renunţe la susţinerea acestuia, deoarece afirmă că, în pachetul de modificare a legilor justiţiei, se pot formula norme cu privire la reglementarea situaţiilor descrise mai sus, norme care au implicaţii directe asupra procedurii penale, atât în faza de cercetare/urmărire penală, cât şi în cursul procesuluii penal şi al modalităţilor de executare a pedepsei.