PROIECT LEGISLATIV Voinţa comandantului suprem - literă de lege

Comandantul suprem al Armatei, adică preşedintele României, va avea vot decisiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), dacă membrii coaliţiei de guvernare vor stabili necesitatea aprobării unui proiect legislativ de modificare a organizării şi funcţionării CSAT. Votul decisiv al preşedintelui se va exercita doar atunci când în cadrul CSAT nu se realizează consensul pentru luarea unei hotărâri, consens prevăzut de legislaţia în vigoare.

Textul aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare arată:

"Art. 6 - (1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării".

Formularea de mai sus reprezintă o modificare majoră a legislaţiei actuale şi ar fi motivată de necesitatea deblocării unor decizii în CSAT, în cazul unor coabitări politice între un preşedinte de o anumită culoare şi un guvern de altă orientare. De altfel, de-a lungul anilor s-au înregistrat cazuri de dispute şi blocaje în CSAT pe subiecte majore, atât pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, confruntat cu un guvern PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu, cât şi în timpul preşedintelui Klaus Iohannis, care a avut opoziţie în CSAT din partea miniştrilor controlaţi de fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea.

Cu toate acestea, modificarea reprezintă un risc major, deoarece preşedintele ţării şi-ar putea impune voinţa oricând, motivând lipsa consensului în cadrul CSAT. Iar evenimentele petrecute de-a lungul istoriei, în timpul primelor două războaie mondiale, în perioada războiului rece, precum şi evenimentele recente din Federaţia Rusă demonstrează că nu este indicat ca întreaga putere decizională cu privire la astfel de acţiuni sensibile să fie lăsată unei singure persoane. Mai mult, de o astfel de putere discreţionară beneficia şi fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care era comandantul suprem al Armatei şi care îi ordona în decembrie 1989 generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, ca forţele militare să tragă asupra cetăţenilor la Timişoara şi Bucureşti.

Prevederea de mai sus a fost inclusă într-un pachet legislativ controversat aflat în dezbaterea membrilor coaliţiei de guvernare, legi care se referă la organizarea şi funcţionarea serviciilor de informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliţie, iar în perioada următoare vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.