PROIECTE ABANDONATE Regionalizarea, multe hărţi fără nicio finalitate

Regionalizarea a reprezentat un alt mare proiect care a stârnit enorm de multe pasiuni în ultimii patru ani. Lansată în 2011, tema a fost repusă pe tapet în campania electorală pentru parlamentarele din 2012, un an mai târziu revenind în atenţie, pentru a fi abandonată definitiv. S-au desenat hărţi, s-au stabilit regiuni, au fost decise capitale de regiuni (acestea au reuşit să-i încaiere la nivel declarativ pe "baronii locali"), după care toată această muncă a fost abandonată. Erau vizate descentralizarea administraţiei şi reducerea numărului unităţilor administrative moştenite din perioada comunistă.

Proiectul a fost pus în discuţie în luna iunie a anului 2011. USL lansa programul său privind dezvoltarea regională, în care propunea transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi înfiinţarea unor consilii regionale, conduse de un preşedinte ales. Modelul USL presupunea şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional -condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului şi apariţia Curţilor de Apel regionale. În aceeaşi perioadă preşedintele Traian Băsescu propunea un model care presupunea ca cele 41 de judeţe să se transforme în opt regiuni, iar acestea ar fi urmat să corespundă grupajelor reprezentate actualmente de regiunile de dezvoltare europeneană. După o perioadă, ideea este abandonată, dar a fost reluată în campania electorală din 2012, proiectul fiind inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 al USL. Regionalizarea a devenit temă de campanie, mai ales în zonele în care există o diversitate etnică. Minis~rul de Interne de la vremea rdspectivă, Mircea Duşa, a ţinut să intervină în dezbaterea electorală, declarând că regionalizarea trebuie făcută pe principii economice, şi nu etnice, precizând că, în opinia lui, este o jignire la adresa românilor, în special a celor din Harghita şi Covansa, să faci campanie electorală vorbind de autonomia Ţinutului Secuiesc. USL, marele câştigător al alegerilor parlamentare, a propus ca, prin modificarea Constituţiei, să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul era de împărţirea pe actualele regiuni de dezvoltare, ce funcţionează în ţară din 1998 şi care sunt coordonate de câte o agenţie, organism neguvernamental, de utilitate publică. Premierul Victor Ponta a declarat că varianta USL de regionalizare, cu cele opt regiuni de dezvoltare nu este bătută în cuie, dar că este cea mai posibilă.

În februarie 2013, Guvernul a aprobat Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, o lună mai târziu fiind create structurile de lucru şi au avut loc primele întâlniri oficiale. Primele semne de împotmolire sunt date de şeful PNL, Crin Antonescu, care a admis că proiectul regionalizării ar putea fi promovat efectiv " în cursul anului viitor" (n.r. 2014), identificând şi cauzele: "E o amânare regretabilă. Noi ne-am fi dorit mai devreme să facem aceste lucruri, mai ales regionalizarea. Dar cred că e foarte limpede pentru oricine că nu USL, nu factori de voinţă politică, nu noi ca lideri ai acesteia am decis să amânăm îndeplinirea acestor proiecte. (...) Pur şi simplu, o Curte Constituţională în care Traian Băsescu are personal în continuare, o majoritate a decis în mod aberant că legea referendumului în noua ei formă este constituţională, dar nu se poate aplica decât peste un an".

Lucrurile par să intre definitiv pe o fundătură atunci când, în cursul anului 2013, proiectul devine subiect de contre în interiorul USL, pe axa PSD - PNL. Vicepremierul Liviu Dragnea consideră că nu este firesc ca PSD şi PNL să propună proiecte diferite pe aceeaşi temă, acest lucru reprezentând lipsă de respect pentru votanţii USL. Proiectul susţinut de PSD prevedea înfiinţarea Consiliilor de Dezvoltare Regională, instituţii preliminare regiunilor care beneficiază de un statut juridic distinct, până când noţiunea de regiune, va fi inclusă în legea fundamentală. Structura Consiliilor de Dezvoltare Regională urma să se suprapună configuraţiei judeţelor asociate care va forma o regiune, astfel încât să fie realizată continuitatea în derularea programelor prin fonduri europene. Între timp, USL a dispărut, PDL şi PNL au devenit un singur partid, iar problema regionalizării a fost atinsă pasager de preşedintele proaspăt ales, Klaus Iohannis, în decembrie 2014, după care a fost abandonată.