Proiectul de desfiinţare a Rasdaq va primi, mâine, raportul Comisiei de buget şi finanţe

Proiectul de reglementare a segmentului Rasdaq, în sensul trecerii firmelor lis­tate pe această piaţă şi cele de la segmentul "nelistate" pe una dintre pieţele reglementate sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare, ar trebui să primească, mâine, raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, potrivit ordinii de zi a Comisiei.

Raportul ar urma să vină după ce, pe 6 iunie, proiectul a primit avizul favorabil de la Comisia pentru afaceri europene şi pe 4 iunie a fost avizat de către Comisia economică, industrii şi servicii.

Proiectul pentru desfiinţarea segmentului a fost depus la Senat de un grup de 28 de senatori, în frunte cu PSD-istul Marius Bota, pe data de 19 martie.

În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor Publice, instituţia la care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a apelat pentru a scăpa de problema Rasdaq, a retrimis proiectul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), succesorul CNVM.

Pe lângă proiectul propus de senatori, şi deputatul Andreea Paul va iniţia un proiect propriu pentru rezolvarea problemei Rasdaq, astfel că Parlamentul are la dispoziţie, acum, două proiecte privind clarificarea statutului pieţei Rasdaq.

• Varianta propusă de senatori

Potrivit proiectului propus de senatori, Bursa de Valori Bucureşti are obligaţia ca, în termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să identifice societăţile ale căror acţiuni se tranzacţionează pe Rasdaq şi care îndeplinesc condiţiile de admitere pe o piaţă reglementată.

Consiliile de Administraţie ale societăţilor identificate de BVB au obligaţia să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru des­făşurarea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), în conformitate cu legea 297/2004 privind piaţa de capital, în termen de cel mult 120 de zile de la data intrării în vigoa­re a legii, potrivit actului legislativ.

În situaţia în care AGA nu aprobă iniţierea demersurilor pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, ci tranzacţionarea pe un sistem alternativ sau retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor, acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii AGA au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, se mai arată în lege.

În situaţia retragerii de la tranzacţionare, societatea are obligaţia ca în termen de 90 de zile să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea unei noi AGA, cu includerea în convocatorul adunării, prezentarea raportului întocmit de un evaluator independent înregistrat la CNVM privind preţul pe acţiune care urmează să fie achitat acţionarilor în cazul retragerii aces­tora din societate.

Proiectul prevede că preţul pe acţiune care urmează să fie achitat în cazul retragerii din societate se stabileşte în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare de către un evaluator independent înregistrat la CNVM, iar dreptul de retragere poate fi exercitat de acţionari în termen de 30 de zile de la data publicării hotărâ­rii AGA în Monitorul Oficial.

În cazul în care acţionarii solicită retragerea de la tranzacţionare, societatea trebuie să achite acestora contravaloarea titlurilor în termen de cel mult 45 de zile de la primirea cererii, iar în situaţia în care adunarea generală hotărăşte iniţierea demersurilor pentru admiterea pe un sistem alternativ de tranzacţionare, obligaţia de acordare a dreptului de retragere nu este aplicabilă.

Conform propunerii, activitatea pieţei Rasdaq şi a pieţei valorilor mobiliare necotate ar urma să înceteze în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii.

• Varianta propusă de Andreea Paul

Andreea Paul îşi propune clarificarea Statutului Pieţei Rasdaq şi a pieţei valorilor mobiliare necotate administrate de către BVB în sensul alinierii acestora la cerinţele directivei europene MiFID şi ale Legii 297/2004 privind piaţa de capital.

"Soluţia propusă de reglementare a statutului juridic al acestei pieţe este de calificare a Pieţei Rasdaq ca Ras­daq-ATS (incluzând şi piaţa valorilor mobiliare necotate) administrată de BVB cu menţionarea expresă în lege a faptului că îi sunt aplicabile anumite prevederi care asigură protecţia acţionarilor, este de natură a asigura continuitatea regulilor actuale aplicabile Pieţei Rasdaq şi pieţei valorilor mobiliare necotate care vizează în principal protecţia acţionarilor", precizează Andreea Paul.

Deputatul consideră că propunerea sa vine în soluţionarea vidului legislativ dat de dispoziţiile art. 281 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital care, deşi stabileau un termen de aliniere a entităţilor autorizate de către CNVM la noile cerinţe de organizare, nu prevedeau şi consecinţa sau soluţiile în cazul în care respectivele noi autorizaţii de funcţionare nu erau obţinute în termenul legal de 18 luni, aşa cum este şi cazul Pieţei Ras­daq autorizată conform Deciziei de autorizare nr. 1092/27.08.1996 emisă de către CNVM.

Andreea Paul a explicat că proiectul său este diferit faţă de cel înregis­trat la Senat: "Faţă de propunerea de act normativ înregistrată sub nr. B140/2013 la Senatul României, care propune rezolvarea şi calificarea statutului Pieţei Rasdaq prin trecerea la nivelul emitenţilor de valori mobiliare a deciziei de a adopta în cadrul adunărilor generale decizia de admitere pe o piaţă reglementată sau ATS sau de a decide retragerea de la tranzacţionare, actuala propunere vine cu o soluţie legislativă fundamentată pe necesitatea de calificare a statutului pieţei în sine şi nu a societăţilor comerciale care se tranzacţionează în cadrul acesteia, statut juridic care, după aproape 20 de ani de la derularea Programului de Privatizare în Masă, nu trebuie pus la îndoială".