Propagandă, nu diplomaţie

Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat ieri pe Nagy Károly Zoltán, adjunct al şefului misiunii şi însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru a exprima "dezacordul puternic" al părţii române cu privire la modul în care Zákonyi Botond, ambasadorul ungar acreditat în România, a caracterizat relaţiile bilaterale româno-ungare, în conţinutul unui interviu dat publicităţii în ziua precedentă. La sediul MAE s-a deplasat Nagy Károly Zoltán, deoarece Zákonyi Botond se afla în concediu de odihnă la momentul publicării interviului.

Respectul este un concept străin diplomaţiei ungare, când e vorba de România. A dovedit-o Oskar Fuzes, fostul ambasador al Ungariei la Bucureşti, o dovedeşte şi succesorul său la post, Zákonyi Botond. Într-un intervi, actualul ambasador a afirmat că "nu vede din partea României suficientă bunăvoinţă pentru a coopera". A făcut trimitere şi la Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate semnat de România şi Republica Ungară în anul 1996, ca premisă pentru a relua leitmotivul propagandei ungare pe direcţia Bucureştiului şi a Occidentului, anume că partea română nu respectă drepturile minorităţii maghiare.

Este adevărat, art. I din tratat stipulează că România şi Republica Ungară îşi întemeiază relaţiile pe "respect reciproc". La Bucureşti, respectul pentru relaţia cu Republica Ungară a însemnat ştergerea Budapestei, în anul 2008, din rândul localităţilor inscripţionate pe Arcul de Triumf ca locuri unde Armata Română a dat jertfe mari de sânge în timpul Primului Război Mondial, pentru realizarea Marii Uniri. A însemnat peste un deceniu în care autorităţile române s-au făcut că nu văd grosolăniile comise în numele "cauzei ungare" în Harghita, Covasna şi Mureş. Mai precis până în 2012, an începând cu care "relaţia s-a deteriorat", după cum afirma recent premierul ungar Viktor Orban.

Din respect pentru relaţia cu România, la Şcoala de Vară organizată anual la Tuşnad se vând acele insigne cu Ungaria Mare şi Ţinutul Secuiesc, pe care Viktor Orban le-a fotografiat şi postat pe contul său de Facebook, în luna iulie a anului curent. Astfel de simboluri sunt flagrant antagonice cu art. I din Constituţia României, conform căruia statul român este "naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Din respect pentru România, în luna noiembrie a anului 2011, UDMR a depus un amendament în Camera Deputaţilor cu propunerea de eliminare a caracterului "naţional" atribuit statului român în textul Constituţiei (amendamentul nu a fost adoptat).

În acelaşi Tratat, art. III, alin 1 prevede, într-o formulare cel puţin interesantă, că cele două state "se vor abţine, în relaţiile lor reciproce, de la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei, îndreptate împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice" a fiecăreia. În luna aprilie a anului curent, vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a participat la al XII-lea Congres al UDMR, organizat la Cluj-Napoca, context în care a susţinut că "fiecărei comunităţi minoritare îi revine dreptul la autonomie". Patru luni mai târziu, ecoul său s-a auzit în gura ambasadorului Zákonyi Botond, care nu s-a putut abţine şi le-a indicat maghiarilor din România conduita dorită pe viitor de Budapesta, lansând ideea că aceştia "vor primi autonomie când se vor purta ca nişte oameni autonomi". Un paşnic şi recurent îndemn la nesupunere civică.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2015, 09:46)
În primul rând, românii și-au făcut-o cu mâna lor, atunci când au redactat rezoluția de la Alba Iulia, în care avem următorul articol: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”. E greu ca autoritățile române să facă această promisiune uitată, având în vedere că au avut buna inspirație de a alege 1 decembrie ca zi națională, în loc să îngroape această rezoluție și să încerce să o facă uitată. Acesta poate fi un argument atunci când se afirmă că „partea română nu respectă drepturile minorității maghiare”. Dar în afară de acesta, îmi vine greu să mă gândesc la altul. Părerea mea este că suntem chiar un stat cât se poate de tolerant în ceea ce privește minoritățile.
În al doilea rând, în legătură cu caracterul „național” precizat în Constituția statului român: dacă aruncăm un ochi prin alte constituții europene (printre care chiar și cea a Ungariei), o să vedem că termenul acesta cam lipsește din preambul sau din primele articole. A mai fost o constituție în care se punea accent în preambul pe caracterul național la un moment dat în Europa, totuși: cea de la Weimar. Poate asta ar trebui să ne sugereze ceva. Chiar dacă UDMR-ul probabil urmărea altceva atunci când a sugerat eliminarea termenului din Constituție, tind și eu să fiu de acord că precizarea acestui caracter „național” este bizară.
Nici prima, nici a doua chestiune nu reprezintă, însă, scuze pentru comportamentul părții maghiare. Orice s-ar fi promis prin rezoluția din 1918, comercializarea unor insigne cu Ungaria Mare este un „atac” ce vizează o parte a teritoriului românesc, cu vaste zone în care românii sunt majoritari. Dacă acele insigne erau comercializate doar de/pentru câțiva extremiști, era mai ok, faptul că primul-ministru al Ungariei le-a fotografiat și distribuit este deja mult mai grav. Nu mai vorbim de opinia a 2-3 nebuni, ci de un om cu putere de decizie în probleme de politică externă și a cărui voce se poate face auzită și cu consecințe. Și nu este prima provocare de genul acesta din partea lui Orban.
Nici unul, nici celălalt din argumentele precizate mai sus nu pot justifica, totuși, comportamentul părții maghiare. Titlul articolului este foarte bine ales. Nu văd „diplomația” din partea Ungariei, mai ales ținând cont de conduita statului român, mai mult decât dispus să facă pe plac uneori părții maghiare, exemplele date în articol fiind relevante.
1. 1.1.  Dar propaganda despre Basarabia (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 11.08.2015, 10:54)
  Ai mare dreptate în prima parte a comentariului tău, până la evaluarea ca gravă a unor banalități, ca fiind atacuri.
  
  Întrebarea pentru tine este cum vezi atacurile, chiar interferența in mediul politic de la Chișinău a României. Lasă argumentele istorice (pe care le au și ungurii, la un moment dat au fost un imperiu). Rep. Moldova este un stat independent, recunoscut de România. Și totuși, insigne, steaguri, buletine meteo în care Basarabia arată lipită de România, șefi de stat și de guvern din România făcând declarații despre iminenta unire. Atenție, nici măcar majoritatea cetățenilor din Moldova nu o doresc, nici nu vorbesc de marea majoritate cum ar trebui pentru a închide o posibilă controversă.
  
  Ei bine, dacă ai fi un moldovean care nu dorește unirea, cum ți s-ar părea atitudinea României? Eu spun că este mult, mult mai agresivă și revizionistă decât a Ungariei.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Iulian în data de 11.08.2015, 10:58)
  Vă mulţumesc pentru comentariu.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2015, 11:01)
  Corect, am mai spus că și în legătură cu Moldova România ar trebui să o ia mai ușor, să renunțe la discursul unionist și să fie un partener și un sprijin în drumul european al Republicii (dacă este un drum dorit de ei). Aici sunt perfect de acord. Dar vorbim și de un tratat semnat între două state, iar acțiunile și declarațiile unor reprezentanți ai Ungariei se îndepărtează de acest "respect reciproc" asupra căruia s-a căzut de acord în 1996.
2. Să citim interviul
(mesaj trimis de Cristi C în data de 11.08.2015, 10:39)
Noroc că l-am citit ieri și acum putem să vedem că dl autor scoate din context afirmația ambasadorului. "care nu s-a putut abţine şi le-a indicat maghiarilor din România conduita dorită pe viitor de Budapesta, lansând ideea că aceştia "vor primi autonomie când se vor purta ca nişte oameni autonomi". Un paşnic şi recurent îndemn la nesupunere civică."

Eu zic că ambasadorul a spus altceva și s-a referit la autonomia financiară, ca prim pas, nu la nesupunere civică.

"Când credeți că s-ar putea ajunge la acest fel de autonomie în România?
B.Z.: Nu știu, e o chestiune de negocieri. Reprezentanții Ținutului Secuiesc trebuie să aibă propuneri clare, cum ar fi de exemplu, proiectul de lege elaborat de UDMR anul trecut. Când vor avea suficiente argumente pentru a-i convinge pe politicienii români e greu de anticipat. Au trecut deja 25 de ani de la căderea comunismului și nu s-a întâmplat nimic.
Credeți că mai e nevoie de încă 25 sau mai mult?
B.Z.: Vor primi autonomie când se vor purta ca niște oameni autonomi. Când nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obținerii autonomiei este lung, se face pas cu pas. Nu e ceva ce ți se dă pe tavă. Pentru început maghiarii ar trebui să coopereze unii cu alții, cei din Covasna cu cei din Harghita, iar aceștia cu cei din Mureș, să facă proiecte comune, să atragă fonduri comune, să învețe ce-și doresc cu adevărat. Dacă transformă autonomia într-un instrument de dezvoltare, lucrurile pot fi înțelese mai ușor, pentru că nu este vorba despre separare, ci despre dezvoltare regională, acest lucru ar trebui să-l vândă secuii politicienilor români."

Eu zic că dacă ideea de a nu primi bani de la centru este un îndemn de NESUPUNERE CIVICĂ, atunci îndemn toată țara la așa ceva. București are cea mai mare contribuție prin TVA la bugetul de stat iar cota care se întoarce este cea mai mică din țară. în 2012, 11% din taxele plătite de mine se întorceau în oraș, cel mai mic procent din țară. Restul se duce să suporte alte județe. Ce bine ar mai duce-o dacă ar rămâne toți banii în oraș.

Apoi mai avem și argumentul că insignele cu Ungaria Mare ating Constituția României. Autorul spune că ating art 1, stat "naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". O întrebare, mai mult retorică. Insignele cu însemnele monarhice în România ating Constituția României, art 1.2, "Forma de guvernământ a statului român este republica"? Pe ele de ce le tolerăm fără să ne stresăm că reprezintă un atac la structura statului român?
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2015, 10:50)
  Ca să o iau "de la coadă la cap", nu au fost aduse în discuție insignele cu însemnele monarhice. Se încadrează în aceeași logică, din punctul meu de vedere, dar: 1. Nu ne apucăm acum să facem o listă cu toate chestiile care ne pot deranja sau care se integrează în același tipar. 2. Importantă aici era atitudinea Ungariei. Însemnele monarhice nu au fost fotografiate și distribuite. Asta a demonstrat o anumită atitudine față de respectivele însemne și e o acțiune care se încadrează într-un context (declarațiile referitoare la România, autonomie, etc).
  În ceea ce privește interviul: mi se pare că se referă la această autonomie financiară ca prim pas al unui drum lung. Depinde foarte mult și ce înțelege cititorul. Pot înțelege cum unii ar vedea declarația ca îndemn la nesupunere civică.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Iulian în data de 11.08.2015, 11:02)
  Dle. Cristi C, mă bucur că aveţi mult timp liber. E un privilegiu în ziua de azi.
  2.3.  Există propagandă pentru monarhie (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 11.08.2015, 11:07)
  "Însemnele monarhice nu au fost fotografiate și distribuite."
  
  Te contrazic. Există propagandă pentru monarhie iar eu chiar o privesc cu simpatie (fără să spun că sunt adept puternic - dar azi aș vota pentru). Am fost tentat să cumpăr o monedă comemorativă din aur cu chipul regelui Mihai.
  
  Există chiar Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei- ANRM. Se poate cumpăra un steag cu stema regală a României din toate magazinele de steaguri din București. Costă 15 lei unul mic (A4) și 200 lei unul mare pe pânză. Au fost marșuri în București pro-monarhie pe 10 nov 2013, 5 apr 2014 (nu, nu am fost la ele, nu sunt așa de partizan).
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2015, 11:13)
  Nu distribuite de un prim-ministru al altui stat, din câte știu. La asta mă refeream. De propaganda internă știu, dar nu pot spune că o privesc cu simpatie (sau antipatie, e un fenomen față de care am o poziție neutră).
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Iulian în data de 11.08.2015, 11:20)
  Dle. Cristi C, mă bucur că aveţi mult timp liber. E un privilegiu în ziua de azi.
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2015, 12:31)
  Dle Iulian, ce ati patit? Aveti o clona!