RADU GHEŢEA, ARB Începe verificarea activelor băncilor care nu au acţionari instituţii financiare din UE

Banca centrală lansează astăzi, conform metodologiei europene, acţiunea de verificare a calităţii activelor băncilor comerciale din ţara noastră care nu sunt subsidiare sau sucursale ale unor bănci din UE, a anunţat, ieri, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea.

Prezent la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene, domnia sa a afirmat: "Începând de mâine (astăzi - n.r.), cel puţin la banca la care lucrez eu începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu modalitatea stabilită de Autoritatea de Supraveghere Europeană. Cu manualele BCE vor fi verificate activele băncilor din România, bănci cu risc sistemic. CEC este o bancă cu risc sistemic, are o cotă de piaţă de aproape 8%. Am emoţii, pentru că este altceva, o altă verificare, cu alte instrumente şi, în general, când se desfăşoară astfel de lucruri, ele se încheie cu nişte recomandări: mai trebuie să faceţi provizioane sau trebuie să mai aduceţi capital".

Potrivit afirmaţiilor domului Gheţea, când o bancă are ca acţionar statul român, deciziile de majorare a capitalului se iau cu viteză mai redusă. "Să nu anticipăm, să vedem care va fi rezultatul acestei verificări la noi şi la alte câteva bănci din sistem", a spus domnia sa.

Evaluările activelor fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru intrarea în Mecanismul Unic de Supraveghere al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, nefiind stat membru al zonei euro.

Pentru luna noiembrie 2014 este programată preluarea, de către Banca Centrală Europeană (BCE), a rolului de autoritate de supraveghere a sistemului bancar european.

Anterior preluării responsabilităţii de supraveghere de către BCE, toate băncile care vor face parte din Mecanismul Unic trebuie evaluate.

"Din noiembrie 2014 va începe Mecanismul Unic de Supraveghere pe care-l va exercita autoritatea bancară de supraveghere. În România, probabil ecourile în băncile comerciale care au «mame» din UE există, dar îngrijorările nu sunt aşa puternice, pentru că «mama» de la Paris, Viena sau Atena este cea care răspunde şi gestionează situaţia cu sucursala sau subsidiara din ţara respectivă", a menţionat domnul Gheţea.

Reprezentantul ARB a subliniat că implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere la nivel european va costa foarte mult băncile, întrucât instituţiile financiare vor plăti ca să fie supravegheate, iar impactul costurilor se va răsfrânge asupra consumatorului final.

"Băncile vor plăti din banii pe care-i vor scoate de la consumatorii finali. Ar fi bine ca decidenţii din UE să fie mai atenţi, mai prudenţi cu privire la introducerea unor mecanisme atât de complicate, care până la urmă costă bani şi te întrebi dacă-şi ating scopul, care e să protejăm consumatorul final. Dar, pe de altă parte, facem fonduri naţionale de garantare, mecanisme de supraveghere care costă şi atunci te întrebi firesc unde se vor duce dobânzile şi comisioanele băncilor impuse clienţilor?", a atras atenţia preşedintele ARB, subliniind că acest aspect, care trebuie să fie o temă de gândire, va afecta şi profitabilitatea băncilor.