Indicele ROBOR, în funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, se află pe un trend ascendent şi în strictă corelare cu inflaţia, a spus Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
ROBOR este într-o creştere constantă încă din septembrie 2017, fapt care a condus deja la majorarea ratelor bancare cu sume importante.
"Când aveam ROBOR la zeci de puncte procentuale nu se discuta atât de mult cum se discută astăzi pe marginea acestui indice", a sesizat, ieri, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB.
În replică, Radu Gheţea a menţionat că, în urmă cu zece ani, 99% din credite erau acordate la dobânda băncii, care lua în calcul toţi indicii din piaţă şi stabilea o dobândă, ROBOR reprezentând o mică bucăţică din aceasta. "De aceea nu era atât de mediatizat indicele ROBOR", a conchis domnul Gheţea.
Referitor la creditare, domnia sa a precizat că nu au fost făcuţi paşi importanţi pentru intensificarea creditării, predictibilitatea legislativă lăsând foarte mult de dorit în ultima perioadă. "Noi suntem gata să facem lucruri importante, dar din când în când vine câte o iniţiativă legislativă care ne frânează avântul", a explicat domnul Gheţea, adăugând că nu mai avem oameni educaţi, vârfurile tinerilor cu studii superioare plecând în majoritatea lor, iar pătura educată îmbătrânind. "Am avut o involuţie în acest sens", potrivit preşedintelui CEC Bank, care subliniază că, în acest moment, există o ofertă deosebit de importantă în piaţă, pe care băncile comerciale o afişează, un potenţial important de creditare şi lichiditate suficientă. "Sunt convins că, atunci când va fi nevoie de mai multe fonduri, instituţiile bancare ce au posibilitatea să aducă fonduri sub formă de depozite de la băncile mamă o vor face din nou. Există toate premisele să avem o creştere a creditării".
Preşedintele CEC Bank a subliniat că, pentru a vedea care este creşterea reală a creditării, trebui să ne uităm la evoluţia creditelor noi, volumul acestora fiind foarte important.
Nu ne vom apropia de media europeană cu nivelul de intermediere financiară, dar trebuie să ţinem cont de specificitatea pe care o avem, a mai spus domnia sa, în contextul în care ţara noastră înregistrează un grad de intermediere financiară de 27%, cel mai mic din Uniunea Europeană.
• Oprescu: "Ar trebui să scăpăm de conceptul «Haideţi să ne pregătim, ca să nu ne facem de râs»"
Ţara noastră ar trebui să scape de conceptul "Haideţi să ne pregătim, ca să nu ne facem de râs" şi să spună "Haideţi să reuşim să scoatem un maxim din această oportunitate", a spus Sergiu Oprescu într-un discurs legat de faptul că România urmează să fie preşedintele Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019.
"Cred că sunt foarte multe bariere naţionale pe care trebuie să le luăm în dis-cuţie, însă ele încep să cadă una câte una, bankingul devenind un fenomen global", consideră domnia sa, apreciind că mandatul ţării noastre la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu va fi unul uşor, fiind marcat de două momente cheie - respectiv oficializarea BREXIT-ului şi stabilirea bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2020-2024.
Sergiu Oprescu a declarat: "România se va afla în punctul nodal al deciziilor de la nivelul Uniunii Europene şi va avea un cuvânt important în stabilirea agendei, poziţiei şi priorităţilor de dezvoltare a spaţiului comunitar cu impact direct asupra a 500 de milioane de cetăţeni europeni, între care şi cei 20 de milioane de cetăţeni români. Preşedinţia Consiliului este, înainte de toate, un exerciţiu de responsabilitate, o provocare şi totodată o oportunitate de a da dovadă de echilibru în discurs şi claritate în viziune. Pentru o perioadă de şase luni, România va fi atent urmărită şi analizată de partenerii europeni, îndeosebi prin prisma elementelor de viziune generală pe care şi le va asuma şi a expertizei tehnice pe care o va demonstra prin reprezentanţii săi. (...) România se va afla la manşa Uniunii Europene şi va trebui să navigheze pe un teritoriu sensibil, iar abilitatea noastră diplomatică va fi testată în mod continuu".
În opinia bancherului, perioada de până la preluarea mandatului este tot atât de importantă precum cea din timpul mandatului, în următoarele luni trebuind să fie stabilite priorităţile.
• Gheţea: "Este un obicei românesc să facem totul pe fugă şi în ultimul moment"
Radu Graţian Gheţea consideră că poziţia noastră în fruntea Consiliului Uniunii Europene nu va constitui un suport deosebit pentru trecerea la produsele digitale: "Prin schimbul de opinii vom avea posibilitatea să învăţăm mai multe, probabil, dar să nu ne aşteptăm să se întâmple ceva în zona digitală datorită preşedinţiei UE, pentru că ceea ce se petrece în acest domeniu se datorează eforturilor făcute de instituţii. (...) Suntem într-o zonă rezonabilă de performanţă în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în zona euro, dar mai avem încă multe de făcut pentru a ne prezenta onorabil în funcţia de preşedinte al Europei".
În opinia domnului Gheţea, este un obicei românesc să facem totul pe fugă şi în ultimul moment şi să nu reuşim să facem lucrurile de o manieră foarte ordonată.
Preşedintele CEC Bank a menţionat: "Nu suntem foarte consecvenţi. Nu reuşim să ne concentrăm şi să ne facem lucrurile de o manieră foarte ordonată. Mă refer la cadrul general şi bineînţeles că nu înseamnă neapărat o critică. Înseamnă un semnal de alarmă pentru noi toţi şi faptul că noi, comunitatea bancară, am luat nişte măsuri, încercăm să aducem în dezbatere probleme care privesc viitorul apropiat şi anume ce ar putea să fie benefic pentru România din toată această perioadă care urmează".
La rândul său, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, este de părere că preşedinţia UE reprezintă o şansă atât de mare pentru ţara noastră încât ar trebui fructificată din timp. Domnia sa opinează că, după ce vom ieşi din cele şase luni în care vom fi în fruntea UE, nivelul de încredere şi predictibilitatea ţării noastre vor fi mai mari decât oricând.