RAPORT CEP: UE promovează protecţionismul în regiune

Noile orientări emise de Comisia Europeană la data de 25 martie 2020 cu privire la interpretarea regulilor ce privesc controlul investiţiilor străine în UE, efectuate de ţările din afara blocului european, şi restricţiile privind libera circulaţie a capitalurilor ridică semne de întrebare în privinţa protecţionismului, conform unui raport al CEP (Centrum fur Europäische Politik).

Documentul, publicat zilele trecute, arată că orice intervenţie restrictivă a statelor membre nu ar trebui să depăşească ceea ce este absolut necesar pentru prevenirea unor daune grave aduse siguranţei sau ordinii publice.

"UE este una dintre cele mai deschise regiuni din lume pentru investiţii străine, iar pandemia de Covid-19 nu ar trebui să schimbe acest lucru, deoarece investiţiile străine susţin creşterea şi ocuparea forţei de muncă, şi stimulează productivitatea şi inovarea", scrie raportul, menţionând: "Orice intervenţie restrictivă a statelor membre - chiar şi în aceste zile - nu ar trebui să depăşească ceea ce este absolut necesar pentru prevenirea daunelor grave aduse siguranţei sau ordinii publice. În general, pandemia nu ar trebui să servească drept argu­ment pentru res­tricţionarea inves­tiţiilor străine directe şi de portofoliu din ţări terţe".

Cu toate acestea, spune CEP, Comisia Europeană susţine în mod evident, prin orientările amintite, măsuri mai restrictive din partea statelor membre împotriva ISD-urilor din ţări terţe.

Raportul precizează că acest lucru este indicat de următoarele: recomandarea pentru o utilizare extinsă a mecanismelor naţionale de control al ISD; apelul - atât al Comisiei, cât şi al statelor membre - la utilizarea mecanismului de cooperare în temeiul Regulamentului privind ISD; cererea ca flexibilitatea tratatelor UE să fie utilizată pentru evaluarea ISD.

"În mod evident, dependenţa ridicată a UE de produsele şi echipamentele medicale livrate de ţări terţe face ca blocul european să fie deosebit de vulnerabil la lipsa ofertei în perioadele de pandemie. Totuşi, acest lucru nu face neapărat ca restricţiile de capital să fie o politică adecvată", susţine CEP, menţionând: "Problema poate fi abordată în mai multe moduri, de exemplu prin constituirea de rezerve de anumite bunuri precum măşti şi medicamente, la nivel naţional sau chiar la nivelul UE, dar şi prin diversificarea structurii ofertei, ceea ce împiedică livrarea de mărfuri de către un număr foarte mic de furnizori din câteva ţări. De asemenea, ambiţia unui investitor dintr-o ţară terţă de a cumpăra o entitate europeană care furnizează «bunuri critice» nu trebuie să aibă neapărat un impact negativ asupra disponibilităţii acelor bunuri în UE".

Regulamentul european privind ISD este cu două tăişuri, potrivit raportului, care notează: "Pe de o parte, oferă mai multă claritate în ceea ce priveşte procedurile pe care statele membre le pot urma în evaluarea ISD-urilor şi, astfel, reduce incertitudinea atât a investitorilor, cât şi a companiilor afectate. Pe de altă parte, deschide uşa pentru un control mai protecţionist al ISD-urilor. Regulamentul permite, în mod explicit, restricţii privind circulaţia capitalului din cauza efectelor potenţiale asupra infrastructurii critice, a tehnologiilor şi intrărilor esenţiale pentru siguranţă sau pentru menţinerea ordinii publice".

CEP consideră că această formulare vagă le oferă statelor membre o marjă prea mare în determinarea acceptabilităţii unei ISD şi creşte riscul protecţionismului.

"Unele state membre dau deja acest semnal", avertizează raportul, adăugând: "În Germania, proiectele de adaptare a legislaţiei locale la cerinţele Regulamentului ISD includ înlocuirea criteriului unui «risc real şi grav» la ordinea şi siguranţa publică cu criteriul vag al unui «probabil efect negativ». Mai mult, orientările nu limitează controlul ISD în mod specific la pandemia de coronavirus".

CEP susţine că regulamentul a fost emis, în mod clar, din cauza repercusiunilor economice considerabile ale pandemiei asupra economiei europene, dar, cu toate acestea, există riscul ca normele în cauză să deschidă calea spre abordări mai restrictive în privinţa ISD chiar şi după depăşirea crizei. "Acest lucru trebuie evitat", subliniază CEP.

Sursa aminteşte că, de fapt, Tratatul UE, nu Regulamentul ISD sau Ghidul Investiţiilor Străine, stabileşte domeniul de aplicare a restricţiilor legitime privind libera circulaţie a capitalurilor pe care statele membre le pot aplica.

"Deşi poate fi legitim ca Executivul de la Bruxelles să prezinte o interpretare a regulilor Tratatului şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind restricţiile de circulaţie a capitalurilor, interpretarea CJUE rămâne cea de luat în seamă", potrivit raportului, care aminteşte că, până în prezent, CJUE a ales o interpretare restrânsă a restricţiilor legitime asupra mişcărilor de capital. Potrivit CJUE, doar "o ameninţare reală şi suficient de serioasă la adresa unui interes fundamental al societăţii" presupune o piedică în calea ISD. CEP mai arată că, potrivit CJUE, o restricţie trebuie să fie proporţională cu obiectivul legitim de politică publică pe care îşi propune să-l atingă. "Aceste condiţii fundamentale nu ar trebui abandonate", conchide CEP.