Raport ECA: Instituţiile europene nu respectă în totalitate regulile de transparenţă privind activitatea de lobby

La nivelul instituţiilor UE este prezent un risc ridicat ca anumite activităţi de lobby să scape "radarului" transparenţei cu privire la această activitate arată Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat ieri. În document se specifică faptul că registrul de transparenţă al UE, care conţine informaţii despre cine face lobby pe lângă Comisie, Parlament şi Consiliu, are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbyiştilor, dar are unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbyiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE.

De aceea, auditorii ECA afirmă că, în lipsa unor mecanisme de transparenţă, activităţile de lobby pot duce la influenţă necuvenită, concurenţă neloială şi chiar corupţie.

Cert este că lobbiştii au obligaţia să fie înscrişi în registru doar pentru anumite reuniuni şi activităţi (cum ar fi participarea la audieri sau la grupuri de experţi). Acest lucru a dus la posibilitatea ca o organizaţie neguvernamentală implicată în scandalul "Qatargate", care nu era înregistrată, să organizeze o conferinţă la Parlamentul European în iunie 2022. Amintim că în decembrie 2022, au apărut acuzaţii potrivit cărora Qatarul ar fi influenţat în mod ilegal - sau chiar ar fi mituit - deputaţi în Parlamentul European pentru a atinge obiective de politică externă ("Qatargate"). De la acea dată, Parlamentul a adoptat mai multe decizii privind modul de punere în aplicare a registrului.

Raportul ECA mai arată: "Măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative şi doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete".

Numărul lobbiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional parafat în anul 2021, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De aceea, auditorii ECA critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică. În plus, verificările datelor comunicate de lobbişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, 3529 de entităţi înregistrate s-au identificat ca "organizaţii neguvernamentale, platforme, reţele şi entităţi similare", iar din acestea 1207 (34%) nu şi-au declarat sursele de finanţare, motivând că "nu reprezintă interese comerciale".

O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie.

Faţă de raportul ECA, atât Comisia Europeană, cât şi Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European au formulat adrese de răspuns, în care arată că nu sunt de acord ca toate întâlnirile cu lobbiştii să fie înregistrate, deoarece este dificil să publici toate întâlnirile neprogramate şi spontane.