RAPORT PARCHETUL EUROPEAN Prejudicii de peste 500 milioane euro, în dosarele deschise anul trecut pentru ţara noastră

Peste 500 milioane euro reprezintă prejudiciul total estimat în cele 121 de investigaţii deschise de Parchetul European (EPPO) anul trecut în ţara noastră, potrivit raportului publicat ieri de instituţia condusă, în calitate de procuror-şef, de Laura Codruţa Kovesi. Mai precis, este vorba despre 508,4 milioane euro care ar fi fost fraudaţi în dosarele de cercetare/urmărire penală deschise pe parcusul anului 2022 de EPPO, valoarea totală a prejudiciul estimat în toate dosarele din ţara noastră aflate pe rolul instituţiei europene ridicându-se la 2 miliarde euro. Din cele 124 de investigaţii active privind România, doar un singur caz se referă la fraudarea TVA, prejudiciul fiind estimat la 3 milioane euro.

Potrivit datelor prezentate de procurorii europeni, 10 investigaţii derulate în ţara noastră privesc săvârşirea de infracţiuni transfrontaliere, 7 dosare se referă la infracţiuni sunt săvârşite de grupuri criminal organizate, 12 privesc cazuri de corupţie, 5 se referă la deturnări de fonduri şi 2 la spălări de bani.

Din împărţirea pe domenii a cazurilor de fraudă unde se efectuează plăţi, reţinem că majoritatea fraudelor la fondurile europene în ţara noastră sunt făcute în proiecte care privesc dezvoltare regională şi urbană - 39 dosare pe rolul EPPO. În top trei al fraudei pe domenii, se mai situează agricultura şi dezvoltare rurală - 24 dosare penale, coeziune, muncă şi incluziune socială - 14 dosare.

Raportul mai constată câte trei investigaţii aflate în derulare în ţara noastră pentru finanţarea proiectelor din pescuit, PNRR, mobilitate-transport-energie-digitalizare şi privind IMM-urile şi câte două investigaţii pe proiecte din educaţie şi cultură, cercetare-inovare şi azil-migraţie-integrare. Pe lângă acestea, mai sunt investigate în ţara noastră 25 de proiecte din cauza suspiciunilor existente privind fraudarea altor programe europene.

În documentul citat, Parchetul European arată că anul trecut, în cele 22 de state membre UE participante la această structură, au fost demarate 865 de investigaţii - cu prejudiciu total estimat de 9,9 miliarde euro - şi a analizat 3318 rapoarte privind săvârşirea unor infracţiuni. La 31 decembrie 2022, pe rolul EPPO erau active 1117 investigaţii, cu un prejudiciu total estimat de 14,1 miliarde euro, din care 47% (6,7 miliarde euro) reprezintă fraudă în materie de TVA în 185 de dosare. În dosarele deschise, procurorii europeni au indisponibilizat fonduri în valoare de 359,1 milioane euro, iar din totalul cazurilor 316 privesc criminalitatea transfrontalieră.

• Agricultura şi dezvoltarea regională - domeniile cele mai afectate de fraudarea fondurilor europene alocate

În ceea ce priveşte tipologia infracţiunilor, 903 de cauze privesc infracţiuni constatate în derularea procedurilor de achiziţii publice şi execuţiei contractelor încheiate, 87 de cazuri privesc dosare de corupţie, 122 dosare penale se referă la infracţiuni săvârşite de grupuri infracţionale, 116 investigaţii sunt legate de infracţiunea de spălare de bani, 48 privesc deturnarea ilegală de fonduri.

Cele mai multe cauze de fraudă financiară sunt consemnate pe fondurile acordare agriculturii şi dezvoltării rurale - 231 dosare, domeniu urmat de dezvoltarea regională şi urbană - 156 investigaţii, coeziune, muncă şi incluziune socială - 66, cercetare şi inovare - 27, pescuit - 19, programe de educaţie -18 şi mobilitate, transport, energie şi digitalizare - 15. Tot 15 investigaţii au fost deschise anul trecut de EPPO pentru fraudarea fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, 13 pentru fraudarea finanţărilor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, 9 pentru proiectele finanţate din fondurile destinate cooperării internaţionale, 7 pentru proiectele pe mediu, 5 pentru cele din domeniul azil-migraţie-integrare şi doar 3 pentru securitate şi apărare.

În ceea ce priveşte corupţia, aproximativ 4% din infracţiunile cercetate de către EPPO până la sfârşitul anului 2022 a vizat acest fenomen în rândul funcţionarilor publici din instituţiile europene şi din instituţiile publice din cele 22 de state membre. Cele mai expuse riscului de corupţie sunt procedurile de achiziţii publice, mai ales în rândul funcţionarilor care sunt membri ai comisiilor de evaluare sau care au încercat ilegal să influenţeze luarea unor decizii în timpul derulării acestor proceduri.

Tiparele comune ale acestui tip de fraudă includ: mituirea oficialilor de proiect în schimbul acordării de fonduri UE pentru un anumit proiect sau propuneri de servicii; mituirea oficialilor de proiect în schimbul aprobării unor proiecte neeligibile, cu costuri suplimentare mărite artificial, ilegal, în faza de execuţie; mituirea unui funcţionar public în schimbul influenţării unei investigaţii desfăşurată de Parchetul European.

"Obiectivul nostru este să construim o instituţie în care cetăţenii să aibă încredere. Pentru aceasta, trebuie să investigăm, fără întârziere şi în detaliu, cu respectarea deplină a principiului egalităţii în faţa legii, orice suspiciune solidă privind săvârşirea unor infracţiuni penale şi să declanşăm urmărirea penală ori de câte ori ancheta confirmă că a fost comisă o infracţiune împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie să recuperăm în cea mai mare parte prejudiciile cauzate în urma comiterii acestor infracţiuni, dar şi să respectăm, în toată activitatea depusă, legislaţia în vigoare şi drepturile fundamentale ale suspecţilor. (...) Deoarece, finanţarea din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă abia a demarat anul trecut, oglindirea fraudelor cu privire la sumele alocate în acest raport se află abia la început", afirmă, în deschiderea raportului, Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Parchetului European.

• Fraudarea TVA, o problemă pentru Germania, Portugalia şi Italia

Cele mai multe prejudicii estimate în dosarele instrumentate de Parchetul European sunt cele privind fraudarea taxei pe valoare adăugată. Astfel, potrivit procurorilor EPPO, aproximativ 20% din

infracţiunile investigate de EPPO au vizat cele mai grave forme de fraudă în domeniul TVA, fraudă transfrontalieră - pe teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. Fraudarea TVA este săvârşită în principal prin utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente referitoare la TVA false, incorecte sau incomplete. Implicarea companiilor "fantomă" şi a organizaţiilor criminale care acţionează transfrontalier sunt elemente definitorii ale acestui tip de fraudă. Per total, prejudiciul estimat de EPPO în dosarele de fraudare a TVA investigate se ridică la 6,6 miliarde euro. Potrivit raportului, sectoarele de activitate economică cu risc ridicat de fraudare a TVA sunt comerţul de mărfuri, vânzarea de autoturisme, industria textilă, industria electronică, energia, industria farmaceutică, industria IT şi comercializarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice.

Tiparele comune ale acestui tip de fraudă includ: frauda tip carusel comisă de grupurile de crimă organizată prin intermediul companiilor fantomă, fraudă de tip transfrontalier care include spălarea de bani; declaraţii false cu privire la originea mărfurilor care sunt importate dintr-o ţară terţă pentru a evita plata TVA şi a taxelor antidumping; abuzul de procedură vamală, potrivit căruia bunurile sunt supuse la plata de taxe vamale, dar sunt scutite de la plata TVA-ului de import la frontieră, în ipoteza că se va plăti TVA în statul membru în care mărfurile vor fi efectiv vândute; frauda în domeniul TVA comisă de persoane private

prin utilizarea mecanismului prin care companiile emit facturi pentru operaţiuni inexistente, în legătură cu introducerea în Uniunea Europeană a unor mărfuri produse în state terţe.

În ceea ce priveşte fraudarea TVA, din cele 22 de state membre ale Parchetului European, cele mai mari probleme le au Italia, Germania şi Portugalia. Astfel, Italia figurează în statisticile EPPO cu 66 de dosare privind fraudarea TVA cu prejudiciu total estimat de 2,7 miliarde euro. Germania, din cele 114 cazuri de investigare aflate pe rolul Parchetului European, 66 sunt pe fraudarea TVA, cu prejudicii totale estimate la 1,5 miliarde euro. Pe lângă acestea, Germania mai are pe rolul EPPO şi 45 de dosare privind infracţiunea de spălare de bani. Portugalia încheie top 3 al fraudării TVA cu 7 investigaţii deschise de procurorii europeni pentru un prejudiciu total de 861,9 milioane euro.

"Suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să facem mai mult, deoarece EPPO nu se află încă la potenţialul operaţional complet. Luaţi în considerare frauda transfrontalieră în materie de TVA: Europol estimează că numai frauda în materie de TVA costă finanţele publice ale Uniune Europene aproximativ 50 miliarde euro anual. Iar acest lucru se reflectă în cazurile noastre: avem de-a face cu organizaţii criminale periculoase, adesea implicate în contrabandă (de exemplu, tutun), care cauzează pierderi suplimentare de venituri statelor membre. (...) De aceea, trebuie să ne combinăm propriile capacităţi la nivel central cu investigatori specializaţi şi dedicaţi în statele membre participante. E nevoie de cooperare transnaţională în dosarele complexe, cauze în care fraudele să fie anchetate de membrii unui corp de elită, de înaltă specializare financiară. Consider asta o necesitate primordială, dacă vrem să fim serioşi în combaterea criminalităţii economice şi criminalităţii financiare. În acest sens, am transmis Comisiei Europene, Consiliului JAI şi Parlamentului European o cerere de revizuire rapidă a Regulamentului EPPO cu privire la mai multe aspecte critice. De exemplu, EPPO trebuie să îşi poată exercita competenţa pentru infracţiuni precum contrabanda la nivel european, chiar pe teritoriul statelor membre. În caz contrar, vom oferi posibilitatea organizaţiilor criminale să se scape de cea mai puternică urmărire penală disponibilă prin simpla mutare a activităţilor lor dintr-un stat într-altul", a declarat Laura Codruţa Kovesi în preambulul raportului Parchetului European. Mai menţionăm că în 2022, procurorii europeni au derulat 210 acţiuni de recuperare a prejudiciilor în 18 din cele 22 de state membre participante la această stuctură de parchet. În total, EPPO a solicitat sechestrarea a peste 516 milioane euro, iar instanţele au decis indisponibilizarea a 359 milioane euro, ceea ce reprezintă valoarea de şapte ori a bugetului Parchetului European pe anul trecut. Principalele bunuri sechestrate au fost conturile bancare, proprietăţile imobiliare, vehicule, numerar, criptomonede, bărci cu motor şi articole de lux.